Arta, un stil de viață, o carieră, dar și o pasiune pentru actrița Adina Ungur din Cluj-Napoca. Adina este angajată a Teatrului de Păpuși ”Puck” de 21 de ani pe postul de actor-păpușar. A interpretat zeci de roluri pe scena teatrului amintit. A pregătit copii pentru a se deprinde cu actoria sau păpușeria, și a lucrat ca redactor de presă scrisă. Fiind pasionată de literatură a publicat două volume de poezie și a colaborat cu multe reviste culturale din țară și din străinătate. A realizat coperțile mai multor cărți sau afișe, grafică, design sau tehnoredactare.

A câștigat multe premii pentru literatură: poezie, proză scurtă, eseu, teatru. Poeziile ei sunt traduse în engleză, franceză, maghiară, slovacă și coreeană. Este licențiată în filosofie și antropologie, dar are și studii de regie și teatru și filologie.  Este prezentă la numeroase spectacole pentru copii. În timpul liber citește, croiește, tunde, fotografiază sau îndrumă studenții străini pentru a se integra în mediile universitare din Cluj-Napoca.

Pe de altă parte, Adina se implică în fiecare proiect pe care și-l propune și încearcă să îl ducă până la capăt. Punctele sale forte sunt sinceritatea, diplomația și empatia față de problemele oamenilor. 

  Teatrul de păpuși

Teatrul de Păpuși ”Puck” a fost înființat în anul 1950, având ca specific o activitate paralelă a celor două secții: română și maghiară cu spectacole adresate cu precădere copiilor. Repertoriul actual al Teatrului de Păpuși ”Puck” este alcătuit din mai multe spectacole, precum Cartea cu Apolodor, Scufița Roșie, Pinocchio, Cenușăreasa, Albă ca Zăpada și Gulliver.

Directorul teatrului are un mesaj către public

Cred că fiecare dintre noi, cu atât mai mult copiii, avem nevoie de câte o poveste cu personaje fantastice, imaginare, care ne influențează creativitatea. Puck îi călăuzește pe copii  într-o lume magică, în care el poate face orice.

Semnificația păpușii

 Adina Ungur oferă o explicație a ceea ce semnifică păpușa pentru copii și cum aceasta ”prinde” viață: ”Păpușa reprezintă obiectul de joacă a copilului. Trecând dincolo de orice semnificație fizică, ”obiectul” își joacă fără ezitare rolul primit de la ”stăpânul” său, interpetând diferite ipostaze ale inocenței, educând și maturizând în modul cel mai plăcut copilul. O poveste scrisă bine poate marca universul impresonabil al copilăriei, iar copilul își va  aminti cu drag și tandrețe de ea.”

Întodeauna am iubit teatrul și am dorit să fiu actriță. În copilărie organizam împreună cu copiii din bloc spectacole de iarnă, în care întotdeauna jucam rolul lui Moș Crăciun, dar și roluri secundare.

Despre actorie şi profesia de jurnalist

Obsesia pentru a studia la  Facultatea de Litere a existat intotdeauna, așa că a citit mult și așa a început să scrie. În anul II de facultate a revăzut după mulți ani un spectacol de teatru de păpuși, Scufița Roșie, și atunci s-a reîndrăgostit de această profesie. Rolul de jurnalist a venit în mod firesc, ca al doilea loc de muncă, redactor la Radio Renașterea, între 2000-2002, respectiv redactor cultural la Cotidianul „Informația de Cluj”, între 2008-2009.

Și totuși, domeniul care o reprezintă cel mai mult este profesia de actor:”Locul de muncă, cel care a rămas constant și implicit preocuparea mea, rămâne profesia de actor. Dar asta nu înseamnă că celelalte două au rămas complet ignorate. Oricând voi avea ocazia și voi simți nevoia, mă voi apropia de presa scrisă, scrisul ca hobby sau radio.”

O călătorie în Elveţia i-a schimbat viaţa

În viața Adinei au existat multe întâmplări care i-au adus  miracolul și i-au schimbat viața.  Amintim însă anul 2008 a fost cel care i-a schimbat părerea despre dorințe și cum ele se pot îndeplini când nu te aștepți. A făcut o călătorie pe vârful muntelui Pillatus, Elveția, când cel mai înalt pisc din apropiere avea o mică piramidă din metal. Era singură sub acea micuță piramidă, moment în care a mulțumit că este acolo și și-a dorit să ajungă la piramidele din Egipt. Nu a trecut anul și în decembrie 2008, se afla pe Platoul Giza, cu cele trei piramide din Egipt.

Consideră că cea mai mare nefericire a omului, este pierderea cuiva drag și pierderea de sine. Nu regretă nimic din ceea ce a făcut și dacă ar fi să o ia de la început, ar face aceleași lucruri sau chiar mai multe. Și nu în ultimul rând, iubește, pentru că nu de mult s-a căsătorit.