anglicisme

Despre anglicisme se poate vorbi din foarte multe puncte de vedere. Un impact enorm în viaţa noastră au avut, şi încă îl au, aceste cuvintele împrumutate. S-au răspândit în întreaga lume, aducând numeroase influenţe atât din engleza americană, cât şi din cea britanică.

După cel de-al doilea război mondial, influenţele englezești au inundat înteaga lume. Aceste anglicisme au ajuns să reprezinte un fenomen lingvistic care şi-a pus amprenta asupra tuturor naţiunilor existente, lucru uşor observabil mai ales în limbajul mediatic. Astfel, restul limbilor, printre care şi limba română, au de suferit numeroase modificări.

Faptul că engleza a devenit obligatorie în sistemul de învăţământ românesc, punându-se tot mai mult accentul pe învăţarea acestei limbi internaţionale, îi influenţează pe oameni să o folosească în mod regulat. O altă cauză este expunerea acesteia în toate produsele media.

Răspândirea anglicismelor în România

Fenomenul lingvistic numit anglicizare s-a răspândit pe plan mondial la fel de brusc cum a şi apărut. Unele anglicime reprezintă neologisme cărora nimeni nu s-a încumentat să le găsească o traducere exactă, iar cel mai rapid mod de a fi răspândit un termen nou în întreaga lume îl reprezintă copierea lui în formă neschimbată sau foarte puţin modificată.

Termenii specifici informatici aduc multe exemple în acest sens (software, hardware, computer etc.), multe dintre anglicisme sunt întâlnite şi în domeniul sportiv (handbal, fotbal, work-out, fitness etc.) sau în cel economic (management, marketing, hypermarket). Ele intervin de multe ori în limbajul oamenilor pentru că unii dintre aceștia consideră că este mai ușor să își exprime anumite idei printr-un cuvânt sau printr-o construcţie gramaticală în limba engleză.

Anglicismele au apărut iniţial în domeniile știinţifice, dar cu timpul au ajuns să acapareze toate domeniile. Chiar dacă limba franceză era preferată în trecut, după finalizarea Războiului Rece, limba engleză a început să aibă un impact mai mare pe plan mondial. Lumea să o prefere mai mult decât franceza.

La început, în România, anglicismele erau des utilizate în limbajul economic, dublând cuvintele româneşti (facturare – billing) sau pătrunzând în limba română odată cu formarea unui concept (target market). Influenţele occidentale au început să apară tot mai mult în societatea românească contemporană, acest fenomen fiind un factor care grăbește procesul de occidentalizare, dar și de degenerare a limbii române în momentul în care acestea sunt folosite excesiv.

De numărate ori, acești termeni împrumutaţi din limba engleză sunt utilizaţi inutil, în situaţii în care nu este nevoită intervenirea unui anglicism pentru a se putea realiza o exprimare potrivită sau chiar sunt utilizaţi într-un mod incorect. Aceste greșeli și interveniri în exprimare sunt regăsite în presă sau în limbajul utilizat în blog-urile pentru adolescenţi.

Utilizarea de anglicisme în limbajul mediatic

Aşa cum numeroase anglicisme au apărut în domenii precum cel economic, tehnic, al informaticii, şi-a pus adânc amprenta şi în presa românească. Aceasta a avut şi ea o contribuţie majoră în educarea lingvistică a oamenilor.

anglicismeDeseori aceşti termeni englezeşti sunt regăsiţi în presă pentru divertisment şi sunt folosiţi în exces. Indiferent dacă utilizarea lor în anumite contexte este corectă sau incorectă. Sunt de multe ori utilizaţi în articole de revistă pentru a atrage cititorul spre lecturare.

Unele anglicisme folosite în acest sens pot să fie rockstar, week-end – în loc de sfârșit de săptămână. Nu contează dacă este vorba despre presa tabloidă sau despre domeniul politic, economic sau altele, utilizarea anglicismelor a început să fie realizată abundent, ca mai apoi să devină o modă utilizată în orice tip de presă.

Presa economică

„ING a înregistrat intermitent un volum crescut al traficului de internet către platforma de internet banking retail – ING Home’Bank, internet banking pentru companii IMM-uri (ING Business) și tranzactii online, ce a dus în scurte intervale de timp la imposibilitatea unor utilizatori de a accesa serviciile, a anunțat compania, joi seară.”

(articolul <<ING Bank, atacată cibernetic: „Datele clienților nu au fost afectate”>>, Digi24)

În acest caz, sunt împrumutate cuvinte din limba engleză, iar folosirea lor este justificată. Lipseşte corespondentul în limba română a expresiei internet banking. Aici anglicismele au un avantaj, cel al preciziei.

Presa tabloidă

„Rihanna a avut un real succes cu brandul de produse de make-up Fenty, dar și cu linia de lenjerie Savage x Fenty, precum și colaborarea Fenty x Puma, așadar nu este deloc surprinzător că ea se gândește să își creeze un nume și în industria modei. „

(articolul „Rihanna se pregătește să își lanseze propriul brand de lux”, Elle)

Şi în acest exemplu putem observa felul în care s-au utilizat termenii englezeşti.

Pe de o parte„brand” este folosit deoarece acesta nu are corespondent în limba română. Deseori brand-ul este asociat cu marca, cu toate că reprezintă “un mix de atribute tangibile şi intangibile, simbolizate printr-o marcă şi care, dacă beneficiază de un management corect, creează şi influenţează valoarea unei afaceri”, conform cărţii “Branding pe frontul de Est” de Aneta Bogdan.

Pe de altă parte, termenul „make-up” înlocuieşte cuvântul„machiaj”, deci utilizarea sa nu era necesară.

Presa sportivă

Ianis Hagi strălucește și în amicale! Execuție superbă cu Rubin Kazan, dar și penalty ratat

(titlul unui articol, DigiSport)

Aici, anglicismul prezent este cuvântul „penalty”, care reprezintă un termen de specialitate (specific sportului).

Influenţe din limba engleză utilizate greşit

Pe lângă faptul că există foarte multe influenţe engleze care şi-au lăsat pata asupra limbii române, de multe ori acestea sunt utilizate incorect. În unele cazuri sunt preluate diverse expresii şi sunt folosite în limba română, dar după regulile limbii engleze:

Mesaj dur al președintelui Klaus Iohannis! A pus presiune pe Guvern

Acesta este titlul unui articol postat pe site-ul Ştiri Mondene. În acest titlu este folosită expresia „a pus presiune pe”, preluată din varianta engleză „to put pressure on”. Forma corectă în limba română este a presa pe (cineva).

O altă influenţă greşită din limba engleză o reprezintă cuvântul „patetic”. Acest cuvânt este folosit excesiv cu semnifiaţie negativă. De fapt, conform dicţionarului explicativ, el înseamnă  „plin de patos, care emoționează, impresionează, înduioșează; plin de emfază, de afectare”. Acest înţeles a fost preluat din englezescul pathetic care are o conotaţie negativă.

Sunt folosite deseori anglicisme pentru a atrage cititorul spre lecturare, mai ales tineri, deoarece cu timpul utilizarea lor a devenit un trend. Ele sunt folosite mult în presa de senzaţie şi în cea pentru adolescenţi, uneori într-un mod incorect.

Anglicismele sunt folosite şi sub forma unor neologisme. Din cauza neformării unor cuvinte române specifice unor concepte noi apărute, cuvintele au fost împrumutate sub aceeaşi formă din limba engleză. Unele dintre acestea sunt termeni de specialitate.

Comentarii

comentarii