James Rosenau este cel care a introdus conceptul de guvernanță globală, însă fenomenul globalizării nu a adus doar oportunități, ci și noi provocări. Înainte de prăbușirea sistemului de echilibru bipolar, Kehone în cartea sa, Transnational Relations and World Politics, afirma că un dezinteres pentru politicele non-militare în detrimentul celor militare ar fi fatal. În egală măsură susține că o cooperare între state este vitală în combaterea pericolelor transnaționale, pericole precum sida spre exemplu.

În rândurile următoare voi aplica această teorie pe un studiu de caz, încercând să evidențiez faptul că ceea ce se întâmplă în colțul opus al lumii, Africa spre exemplu, ne poate afecta într-o mai mică sau mai mare măsură. Cum? Datorită fenomenului globalizării.
Pe continentul african se află cel mai mare număr de persoane infectate cu virusul HIV. Statisticele Organizației Mondiale a Sănătății arată că în 2011 în jur de 34.2 milioane de oameni au fost atinși de această boală incurabilă, dintre care 60% se află în Africa Subsahariană.

SIDA reprezintă o mare amenințare pentru viitorul continentului, întrucât a devenit un factor destabilizator din punct de vedere economic, social sau chiar politic. Spre exemplu, în 1998, SIDA a omorât de zece ori mai mulți africani decât au făcut conflictele armate. Pentru a explica mai bine la ce m-am referit când am spus că este un factor destabilizator, voi veni cu un exemplu: puterea de cumpărare a unei familii în care tatăl este afectat de HIV scade la jumătate, în timp ce veniturile sale se diminuează pe zi ce trece. În final se ajunge la o sărăcie lucie din care cu greu mai reușesc să iasă africanii.

Mereu ne-am întrebat de ce anume Africa, deși are atâtea resurse, este considerată ca fiind un continent subdezvoltat sau în curs de dezvoltare, după cum mai este uneori catalogat. Ei bine pandemiile au contribuit din plin în îngreunarea situației economice. Desigur că nici faptul că istoria continentului african a fost atât de marcată de invaziile europene din vremea colonizării nu a ajutat prea mult. Dar ăsta este un alt subiect de discuție.

Fenomenul, din păcate, are consecințe mult mai grave decât ne-am putea imagina noi. Din cauza slabei îngrijiri medicale, salariații din domeniul X sau Y care sunt contaminați cu SIDA mor înainte ca ucenicii să fi acumulat cunoștințele necesare despre domeniul respectiv. Astfel se ajunge în punctul în care tineri neexperimentați sunt nevoiți să continue activitatea părinților. În mod automat, capacitatea de producție a materiei prime scade, la fel cum scade și calitatea produselor finite.

În anumite sectoare absenteismul a luat cote alarmante, mai ales în țări ca Zimbabwe. Chiar și personalul care nu este infectat, este afectat în mod indirect de către acest virus întrucât trebuie să se ocupe de îngrijirea unui membru al familiei care a contactat boala.

În unele comunități rurale din Africa Subsahariană virusul a decimat o generație întreagă. Astfel bunici și copii au rămas singuri, cel mai adesea incapabili să facă față provocării pentru supraviețuire. Africa de Sud, cu aproape șase milioane de seropozitivi, este țara cea mai contaminată din lume. Deși inițiativele de combatere a virusului s-au multiplicat, din păcate, fenomenul continuă să facă zilnic victime

Însă nici la noi situația nu este mai roz, din contră, este una destul de gri. Conform Ministerului Sănătății, numărul bolnavilor de SIDA depășește la ora actuală cifra de 12 000. Exceptând faptul că unii au contactat boala în perioada 1988-1990, faptul că în ziua de azi din ce in ce mai mulți tineri sunt infectați devine extrem de alarmant. Unele studii avansează ipoteze din ce in ce mai îngrijorătoare: fenomenul de migrare cuplat cu cel de dezinteres din partea tinerilor în ceea ce privește riscurile infectării ar putea fi, printre altele, unul dintre factorii ce favorizează extinderea acestui virus al imunodeficienței.

Mi-am dat seama că SIDA este o problemă mai puțin cunoscută, în comparație cu Ebola, care este intens mediatizată la ora actuală. Atât în Africa, cât și în România, SIDA reprezintă o problemă importantă pe agenda politicilor publice. Bineînțeles că informațiile prezentate de mine nu sunt exhautive. În caz că doriți să aflați mai multe despre fenomen, vă pot recomanda să citiți raportul ONUSIDA din 2013.

Comentarii

comentarii