Violența în relații SAU cum NU trebuie să arate o relație

Relațiile sănătoase constau în încredere, onestitate, respect, egalitate și compromis, așa cum am prezentat aici. Într-o relație sănătoasă și sigură, fiecare partener își păstrează individualitatea, se simte liber să petreacă timp separat, să se bucure de alți prieteni, să își mențină interesul față de hobby-urile sale și activitățile importante pentru el. 

Din păcate, nu toate relațiile sunt pozitive. În acest articol îmi propun să prezint partea întunecată a relațiilor și ce poți face atunci când în relația cu prietenul/prietena este prezentă violența.  

Ce este violența domestică?

Violența care are loc între doi parteneri de cuplu, actuali sau foști, se numește violența domestică. În general este cunoscută ca: violență în familie, bătaie, lovire, abuz conjugal, agresiune sau abuz asupra femeii, violență conjugală, violență intimă etc., acestea sunt doar câteva exemple. 

Nu este un comportament care se întâmplă o singură dată, este mai degrabă obișnuința unei persoane de a se purta agresiv fizic, sexual și/sau psihologic, față de o persoană sau mai multe persoane din mediul familial, cu care are o relație foarte apropiată, de cuplu, relație părinte-copil, relație între frați etc. 

Violența în relațiile romantice – Dating Violence – este o formă de violență domestică specifică adolescenților și tinerilor, de la 10 la 24 de ani, care au fost împreună sau sunt cuplați în prezent și care experimentează forme de abuz în relație. (1)

Violența la întâlniri este un tipar de comportamente abuzive, agresive, cu scopul de a oferi putere și control asupra unui partener/partenere într-o relație de cuplu, pentru a-l/o manipula, pentru a face ca iubitul/iubita să se simtă prost cu sine sau cu alți oameni apropiați (cum ar fi prietenii sau familia), pentru a-l face pe celălalt îi fie teamă în relația de cuplu.

Dating Violence este un fenomen pe care îl pot experimenta atât fetele cât și băieții, în calitate de agresori sau victime, în relațiile de cuplu. Se poate întâlni în relații heterosexuale sau gay.

Deși este un fenomen larg întâlnit în rândul tinerilor, nu există un concept general valabil, care să îl definească. În România, violența în relațiile dintre adolescenți/tineri, este asociată mai degrabă cu violența de gen sau cu violența domestică. (3,4) De exemplu, violența împotriva unei fete/femei doar fiindcă este considerată mai slabă. Violența de gen este rezultatul relațiilor inegale de putere dintre femei și bărbați, menținute și reproduse de-a lungul istoriei. În general, persoanele de sex feminin sunt mai afectate datorită atitudinilor promovate și menținute de societățile patriarhale, ce oferă mai multă putere bărbaților. 

Violenţa de gen cuprinde, fără a se limita însă la acestea, următoarele fapte: violenţa domestică, violenţa sexuală, mutilarea genitală a femeilor, căsătoria forţată, avortul forţat şi sterilizarea forţată, hărţuirea sexuală, traficul de fiinţe umane şi prostituţia forţată.

Violența domestică poate include abuz psihologic, abuz fizic, abuz sexual sau o combinație a acestora și face referire la orice comportament al unui partener care dăunează celuilalt. (2)

Tipuri de violență

Abuzul psihologic/emoțional

Violența psihologică poate include devalorizare victimei, izolarea și abuzul social, controlul și dominarea, inclusiv prin folosirea tehnologiei, șantajul sau amenințările. Toate acestea fac victima să se simtă captivă, să-i fie frică, să își piardă prietenii, devenind astfel din ce în ce mai dependentă de agresor, făcând-o incapabilă să scape de o relația abuzivă. 

Exemple de comportamente ale abuzului psihologic: 

• Strigarea pe nume, cu scopul de a te expune public sau a te intimida.
• Posesivitate și crize de gelozie
• Jigniri cu scopul de a-ți scădea imaginea de sine
• Acuze ce stârnesc sentimente de vinovăție 
• Te sună sau te monitorizează frecvent pentru a afla unde ești, cu cine ești și ce faci
• Îți spune cu ce să te îmbraci
• Trebuie să fie cu tine tot timpul
• Verificarea telefonului mobil sau a e-mailului fără permisiune
• Neîncredere extremă
• Te izolează de familie sau prieteni, nu te lasă să ieși cu ei
• Te amenință că te va răni pe tine sau pe cineva drag (din famile, prieteni) 
• Îți aduce acuze false
• Temperament exploziv
• Modificări ale dispoziției, trece de la o stare la alta nejustificat
• Îți comandă ce să faci
• Șantajul
• Ignorarea sentimentelor tale
• Insultarea valorilor sau a convingerilor tale.

Abuzul fizic

Implică orice mijloc/acțiune sau inacțiune prin care îți poate face rău fizic. Comportamente ale abuzul fizic poate include:

• Împingerea
• Lovitură de pumni
• Plesnit
• Ciupit
• Lovituri
• Lovitură cu piciorul
• Trasul de păr
• Strangularea
• Mușcături
• Te obligă să fumezi, să consumi alcool sau droguri.

Abuzul sexual

Se referă la comportamentele sexuale nedorite de unul dintre parteneri. Abuzul sexual poate include:

• Atingerea și sărutul nedorit
• Te obligă să faci sex
• Nu te lasă să eviți o sarcină nedorită
• Te obligă să faci alte lucruri sexuale 

Aici poți afla mai multe despre abuzul sexual.

Cât de frecventă este violența în relațiile dintre tineri și adolescenți?

Violența în relații, în funcție de tipul ei de manifestare, variază de la o societate la alta, fiind întâlnită mult mai des decât ne-am aștepta. Tu cunoști pe cineva care experimentează violență în relație cu iubitul/iubita sa? 

Iată ce spun studiile: violența fizică ajunge la 20% dintre adolescenții care au o relație, violența sexuală la 9% din tineri și adolescenți, iar violența psihologică este mult mai des întâlnită cu variații între 20% și 76%, de cele mai multe ori, abuzul emoțional însoțind celelalte tipuri de violență. În ceea ce privește violența online, datele indică faptul că aceasta apare între 5% și 56% din cazuri, în funcție de severitatea comportamentului analizat. (5,6) 

Un sondaj al elevilor de liceu din SUA arată că 1 din 5 eleve de sex feminin și 1 din 10 elevi de sex masculin, care au relații romantice, au suferit o formă de violență între adolescenți în ultimele 12 luni. (7)

Care sunt cauzele?

Cauzele violenței în relațiile dintre adolescenți pot fi multiple, de la lipsa abilităților sociale, la stimă de sine scăzută sau lipsa abilităților de a rezolva probleme, la expunerea la violența domestică între părinți sau expunerea la acte de violență în relațiile cu ceilalți adolescenți etc. Persoanele care trec prin astfel de experiențe pot considera normal să se comporte la rândul lor într-un mod violent. De exemplu, aceștia pot crede că:

• Ei au dreptul de a-și „controla” partenerele de sex feminin în orice mod este necesar.
• „Masculinitatea” este percepută ca agresivitate fizică.
• Își „posedă” partenerul.
• Ar trebui să beneficieze de relații sexuale.
• Pot pierde respectul dacă sunt atenți și își susțin partenera, sunt luați de fraieri.
• Consideră că gelozia este un semn de iubire.

Adolescentele pot crede că:

• Ele sunt responsabile pentru rezolvarea problemelor din relațiile lor.
• Gelozia, posesivitatea și chiar abuzul fizic al iubitului lor sunt „romantice”.
• Abuzul este „normal” pentru că și prietenii lor pățesc așa.
• Nu au unde să ceară ajutor.

Deși toate aceste credințe pot fi observate și în rândul adulților implicați în violența domestică, sunt mai răspândite la adolescenți, care sunt în plin proces de formare al identității. Frecvența comportamentelor abuzive tinde să se diminueze către finalizarea adolescenței, însă consecințele acestora se accentuează odată cu vârsta. (5)

Care sunt consecințele violenței în relațiile dintre adolescenți?

• Absenteism crescut
• Probleme în relațiile cu ceilalți prieteni
• Performanțe academice scăzute și dificultăți școlare
• Depresie
• Anxietate
• Gânduri suicidare
• Consum de droguri și alcool
• Autovătămare
• Comportament delincvent 
• Schimbare de dispoziție sau de caracter (depresie, dispoziție, tendință de a se scuza)
• Izolarea de prieteni și familie
• Experimentarea violenței în relațiile viitoare, printre victimele adulte ale violului sau ale violenței domestice, 1 din 5 femei și aproape 1 din 7 bărbați au experimentat pentru prima dată o formă de violență din partea partenerului în perioada 11-17 ani. (9)

Dacă ești o victimă a violenței în relații, ai putea…

• Să gândește sau să crezi că este vina ta.
• Să te simți furios/furioasă, trist(ă), singur(ă), deprimat(ă) sau confuz(ă).
• Să simți neputință în fața abuzului.
• Să te simți amenințat(ă) sau umilit(ă).
• Să simți anxietate însoțită de senzații în corp (puls accelerat, palpitații, senzație de sufocare, transpirații etc.).
• Posibil să nu știi ce s-ar putea întâmpla în continuare.
• Să simți că nu poți vorbi cu familia și prietenii.
• Să-ți fie teamă să nu suferi mai tare. 
• Să vrei să îl protejezi pe iubitul sau prietena ta.

Obține ajutor!

• A fi victima violenței în relații nu este vina ta. Nimic din ceea ce spui, faci sau te comporți nu dă cuiva dreptul să te rănească.
• Dacă simți că te afli într-o relație abuzivă, cere ajutor imediat. Nu-ți ține îngrijorările doar pentru tine.
• Vorbește cu cineva în care ai încredere.

Violența domestică este o experiență prin care nimeni nu ar trebui să treacă vreodată, de aceea este stabilit prin lege ca statul să ofere ajutor și protecție persoanelor care trec prin orice formă de abuz. La nivelul comunității sunt desemnate mai multe persoane care pot interveni și sunt obligate legal, în funcție de situație, să raporteze și să ia măsuri pentru a te proteja. Printre profesioniștii care te pot ajuta, se numără: 

• cadrele medicale – asistenta medicală, medicul de familie, camera de gardă, salvare
• profesorii – poți apela cu încredere la diriginte, la un profesor pe care îl apreciezi sau la consilierul școlar
• Direcția Generală de Protecție a Copilului – unde poți beneficia și de consiliere psihologică sau chiar de adăposturi special destinate victimelor violenței domestice
• poliție – în funcție de pericolul la care ești expus(ă), poliția poate lua unele măsuri, chiar eliberarea unui ordin de protecție, prin care să interzică agresorului să se apropie de tine.
• ONG-uri care oferă servicii de susținere persoanelor care sunt victime ale violenței domestice

În toate cazurile, aceștia vor depune eforturi pentru ca tu să fii în siguranța și pentru a proteja intimitatea ta și a familiei tale.

SUNĂ!

Dacă dorești ajutor pentru a decide cu cine să vorbești, poți suna la o linie de urgență:

• 112 – Număr unic pentru urgențe
• 119 – Telefonul copilului
• 0800.500.333 – HELPLINE – linie telefonică non-stop gratuită, număr unic la nivel național destinat victimelor violenței domestice, discriminării pe criteriul de sex și traficului de persoane.  
• Contacte Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse Între Femei și Bărbați

De asemenea, s-ar putea să dorești să vorbești cu un membru de încredere al familiei, cu părinții tăi sau cu  părintele unui prieten, cu un vecin sau cu un prieten adult, un frate sau un văr mai mare sau cu altă persoană cu experiență în care ai încredere.

Iată și alte măsuri de precauție pe care le poți lua:

• Anunță-ți prietenii sau familia când îți este frică sau ai nevoie de ajutor.
• Când ieși, spune unde mergi, cu cine ieși și când te vei întoarce, pentru ca persoanele apropiate să poată interveni, în caz de nevoie.
• Memorează numerele de telefon ale persoanelor importante din viața ta, în caz de urgență să le poti folosi imediat.
• Ieșiți în grup sau cu alte cupluri.
• Să ai bani la dispoziție pentru transport dacă trebuie să iei un taxi, autobuz sau metrou, aplicație Uber, pentru a scăpa.

SUCCES! și nu uita… poți să ceri ajutorul!

Bibliografie

1. Courtain, A., & Glowacz, F. (2021). Exploration of Dating Violence and Related Attitudes Among Adolescents and Emerging Adults. Journal of Interpersonal Violence, 36(5–6), NP2975–NP2998. https://doi.org/10.1177/0886260518770185
2. Cornelius, T. L., & Resseguie, N. (2007). Primary and secondary prevention programs for dating violence: A review of the literature. Aggression and violent behavior, 12(3), 364-375.
3. LEGE Nr. 202/2002 din 19 aprilie 2002 *** Republicată privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi 
4. Protocol de acțiune în cazurile de violență de gen asupra adolescenților. Proiectul European “DECIDES Europa – Prevenirea violenței de gen. Perspectiva tinerilor”. Coordonatorul tehnic al publicației: Asociația Trabe, Spania. © Proyecto DECIDES Europe, 2020.
5. Offenhauer, P., & Buchalter, A. (2011). Teen dating violence: A literature review and annotated bibliography. Library of Congress.
6. Lee, C., & Wong, J. S. (2020). Examining the effects of teen dating violence prevention programs: A systematic review and meta-analysis. Journal of Experimental Criminology, 1-40.
7. Vagi, K. J., Olsen, E. O. M., Basile, K. C., & Vivolo-Kantor, A. M. (2015). Teen dating violence (physical and sexual) among US high school students: Findings from the 2013 National Youth Risk Behavior Survey. JAMA pediatrics, 169(5), 474-482.
8. LEGE nr. 217 din 22 mai 2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice *) – Republicare
9.  http://archpedi.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=2173573
10. http://www.cdc.gov/violenceprevention/nisvs/summary_reports.html]
11. https://victimsofcrime-org.translate.goog/bulletins-for-teens-dating-violence/?_x_tr_sl=en&_x_tr_tl=ro&_x_tr_hl=ro&_x_tr_pto=sc
12. https://www.violencepreventionworks.org/public/recognizing_dating_violence.page

Articolul este scris de Psiholog și Psihoterapeut integrativ, Cristina Teodorescu, și vine în continuarea și susținerea proiectelor coordonate de către Societatea pentru Educație Contraceptivă și Sexuală – Talk for Youth și Vorbește-mi despre ce nu se vorbește – și este finanțat de Unicoms.

Articolul face parte dintr-o serie de 24 de articole de specialitate scrise de psihologi și de medici ginecologi.

STAY TUNNED!