LaBlouseRoumaine-horz

*a se citi ascultând asta

Motivele tradiţionale românești au devenit din ce în ce mai cool. La începuturi a fost Henri Matisse, cu a lui pictură ce reprezenta „La blouse roumaine”, iar o puternică promotoare a portului românesc a fost apoi Regina Maria, care se îmbrăca la baluri cu ie şi fuste lungi. Tot ea, în anii 20, a organizat o expoziție la Paris unde a prezentat portul românesc.

Încet, încet, patriotismul ne-a ieşit la iveală şi astăzi vedem trendul etno pe tricouri handmade (Mândra Chic), în arhitectură (casa Prispa, din competiția Solar Decathlon Europe 2012) pe accesorii și porțelanuri (Una ca Luna, project. ZULU), pe Facebook (Semne Cusute, La Blouse Roumaine) sau pe stickere (Cai verzi pe pereţi). Lana Bălana este designerul care a creat pentru prima dată hanoracul cu motive românești, iar IIANA, magazinul online de îmbrăcăminte tradițională, vinde cu succes ii atât noi, cât și vintage. Fetele iubitoare de cea mai frumoasă variantă de bluză feminină și care-și poartă mândre iile prin lume, au devenit astfel niște ambasadoare ale culturii noastre peste hotare.

51cac0d44798a-full (1)-horz

Iar designul este doar o nișă dintr-un fenomen tot mai prezent de întoarcere la valorile tradiționale, de revenire la ceea ce creează impresia de natural. Antropologul Bogdan Iancu i-a zis „revivalism”. Cu alte cuvinte, este vorba despre dor, pentru ca asta declanşează tendința oamenilor de a-și apropia bucăți din obiceiurile poporului, dorul de generațiile care au clădit trecutul. Ar mai fi și o nevoie de artizanat, de lucruri autentice și unicat, făurite manual și care să ne scoată puțin din labirintul de la IKEA și să fie altceva decât Zara.

Cât despre muzică, vocile Măriilor Tănase și Lătărețu sau a lui Liviu Vasilică au marcat muzica populară atunci și continuă să o facă și acum, odată cu Bălănescu Quartet, Danaga sau Subcarpați.

Cu toate că exista un val de motive populare cool care a inundat designul, costumul tradițional romanesc nu poate fi niciodată considerat un trend. De ce? Din simplul motiv că tot ceea ce cuprinde el, de la ie la catrință, este atemporal, nu ține de un anumit sezon care vine și pleacă, ci calitatea lui crește odată cu anii. (Da, așa ca vinul, doar că atunci când îți dai seama de comoara din spatele unui exemplar autentic, bunul-gust ar trebui să fie strict estetic.)

Adrian Oianu

Atemporale sunt şi creațiile designerului Adrian Oianu. După șapte ani petrecuți în Statele Unite, unde a studiat Arta, designerul s-a întors în țară, decis nu să-și construiască un brand, ci să-i învețe pe români să-și afișeze cu mândrie straiele și identitatea. Așa că, acum aproape zece ani Oianu a inventat un curent cu care și-a dorit să ne regăsim originile și să nu ne îndepărtăm de valorile autentice ale strămoşilor.

Tot ceea ce el creează are rădăcinile în portul romanesc tradițional și spune că în majoritatea timpului vede în faţa ochilor o cămaşă albă care reprezintă sămânța a ceea ce urmează să crească mai târziu.

Pentru Oianu, trecutul este de viitor. Aşa cum blugii autentici romaneşti sunt inspiraţi din ițari şi astfel ajung să-ţi placă fără să ştii exact de ce. Ei aduc ceva din originalitatea şi natura pantalonilor strămoşilor, iar noi îi purtam şi simţim confortul pe care, inconştient, tocmai tradiţionalul ni-l dă.

Buzunare 2-horz

Creaţiile lui împletesc perfect trecutul şi contemporanul. Tricourile lui româneşti au croiul inspirat din cămăşile de noapte bărbăteşti şi aplicaţii din ii cusute de țărănci poate și de acum 100 de ani, dar rămân inovative, moderne. Pentru că piesa de broderie cusută manual înlocuieşte printul de pe T-shirts cu care noi suntem obişnuiţi.

Prin rochiile lui, el militează de fapt pentru feminitate. Iar esența feminității eu spun că se află în cămășile românești cusute de fete şi femei ierni întregi, în care o simplă promisiune le facea să-și aștepte credincioase bărbaţii plecați într-un război din care poate nu mai reveneau niciodată.

DSC_0099-horz

Adrian Oianu culege de aproape zece ani ii românești de prin țară, le recondiționează, le respectă și ni le prezintă nouă într-o expoziție care emoționează prin frumusețe. Expoziția „Cămașa” despre care puteți să aflați toate detaliile de aici, va fi deschisă până pe șapte iulie, iar sfatul meu este să fiți și voi prezenți acolo măcar o dată, pentru că sigur apoi vă veți dori sa reveniți.

„Uite un trifoi tăiat. Vezi? Două linii peste floare. Asta înseamnă că femeia asta nu crede foarte mult în noroc, ci în muncă. În lucrurile pe care le poți face pentru tine.” (A.O.)

DSC_0150

 „Îți spun eu că am lucrat toată viața în industria asta. Sunt cusături pe care nu le poate face nicio mașină. Vezi aici, cămașa asta: este făcută cu un fir metalic. Dacă nu mânuiești cum trebuie, pânza se încrețește și se strică. Doamne, Dumnezeule, știi ce muncă e asta? Uite alta, aici. Nestemata colecției. E bătută ca un covor. Cine a făcut-o, s-a chinuit. I-au sângerat degetele. A avut dureri îngrozitoare. ” (A.O.)

DSC_0095

„Auzi, popor de țărani! Măi, e fabulos! Fabulos! Îți dai seama? Au muncit la unele cămăși și câte patru generații. Fiecare adăuga câte ceva: la cămașa bunicii, mama mai adăga o dantelă la mânecă, fata un volănaș și așa mai departe. ” (A.O.)

Poveștile lui Adrian Oianu pe mine m-au fascinat, l-am ascultat  cum vorbește cu sufletul, iar toată pasiunea i se simțea în voce. Generozitatea cu care voia să dea mai departe din ce a adunat e impresionantă. O discuție cu el te pune pe gânduri, iar de la expoziția „Cămașa” pleci altfel față de cum ai venit, pentru că Adrian Oianu reușește să-ți facă cel mai mare bine: să te inspire la lucruri mai bune.


DSC_0194

surse foto: one.ro, cineclubdecaen.com, media.iqads.ro, designist.ro, alo-moda.ro, adrianoianu.com

*fotografiile de la expoziția „Cămașa” sunt realizate de Raluca Antuca