Miercuri, 6 noiembrie 2013, a avut loc dezbaterea pe tema Implicării tinerilor în procesul decizional la nivel înalt. Dezbaterea, a fost organizată şi coordonată de Delegaţii de tineret ai României la Naţiunile Unite (Eliza Chirilă şi Cosmin Chiriţă) şi a avut loc la Librăria Humanitas din Fundul Curţii, pe Calea Victoriei, nr.120.
Într-un cadru informal, restrâns, înconjuraţi de cărţi şi invitaţi pe măsură, evenimentul a început prin prezentarea Programului Delegat de Tineret la Naţiunile Unite făcut de Eliza Chirilă şi Cosmin Chiriţă. Pe scurt, programul are cinci obiective principale:
– Implicarea directă a tinerilor în dezvoltarea politicilor internaţionale pentru tineret;
– Dezvoltarea în mod sustenabil a societăţii şi a democraţiei prin facilitarea participării tinerilor la toate nivelele de decizie;
– Promovarea politicilor de tineret, a mecanismelor de coordonare a politicilor de tineret în rândul tinerilor la nivel naţional şi importanţa programelor de tineret ca parte integrantă a dezvoltării socio-economice;
– Familiarizarea tinerilor din România cu problematica dezvoltării globale și a oportunităților de implicare pe care le au în acest sens;
– Susținerea activităților și inițiativelor din partea tinerilor din România.
După introducerea în contextul general al discuţiilor, cuvântul a fost dat domnului Augustin Ioan (Sub Secretar de Stat, Ministerul Tineretului şi Sportului). În linii mari, acesta a vorbit despre strategia naţională de tineret şi sprijinul acordat tinerilor în implicarea activă în viaţa societăţii civile. Printre altele, punctul principal al expunerii sale a fost Proiectul de lege menit să rezolve principalele probleme ale tinerilor. Acest proiect este orientat către patru mari direcţii (cultură şi educaţie, voluntariat, muncă şi antreprenoriat ) şi are drept obiectiv ajustarea şi perfecţionarea Legii Internship-ului, Legii Voluntariatului şi Legii Tinerilor.
Totodată, întrebat cum anume consideră că această strategie încurajează tinerii să acceadă în instituţii şi să se implice în luarea deciziilor la nivel înalt, domnul Augustin Ioan a fost foarte clar: „Strategia doreşte în primul rând să găsească răspuns la problemele tinerilor, să le rezolve, să faciliteze accesul lor în instituţii, însă nu îşi propune să numească tinerii în anumite funcţii cu responsabilităţi decizionale. Implicarea tinerilor în luarea deciziilor la nivel înalt depinde de nivelul lor de autodeterminare, căci o anumită funcţie/responsabilitate se dobândeşte prin muncă.” În acest sens, un sfat pentru tinerii care vor să facă parte din cadrul decizional vine tot de la domnul Sub Secretar de Stat: „Tinerii trebuie să îşi propună ţeluri înalte, dar în paşi mărunţi.”
S-a făcut apoi trecerea către problema voluntariatului în România, moment în care cuvântul a fost luat de Anca Năstase, reprezentant al Federaţiei VOLUM, federaţia organizaţiilor care sprijină dezvoltarea voluntariatului în România. Cei de la VOLUM încearcă de vreo câţiva ani să modifice Legea Voluntariatului, însă, după cum ne-am obişnuit, un astfel de demers este lung şi anevoios. Abia după trei ani de consultări publice cu peste 500 de organizaţii neguvernamentale din întreaga ţară, noul proiect legislativ privind activitatea de voluntariat din România a fost asumat politic şi introdus în procedură parlamentară.
Propunerea aduce trei modificări importante ale Legii Voluntariatului din 2001:
– Reglementarea obligatorie a relației dintre voluntar și organizația gazdă printr-un contract cadru în formă scrisă, înregistrat în evidența organizației gazdă,
– Recunoaşterea voluntariatului ca experiența profesională,
– Acordarea de către organizația-gazdă a unui certificat de competențe dobândite prin voluntariat, la cererea voluntarului.
Tot Anca Năstase ne-a adus la cunoştinţă că peste patru milioane de români sunt implicaţi în activităţi de voluntariat (conform Eurobarometrului din 2011), iar în final a ţinut să ne amintească faptul că „voluntariatul este ceva în fiecare dintre noi, acel ceva care te face să faci mai mult decât pentru propria ta persoană.”
Preşedintele USR, Loredana Urzică, a vorbit despre colaborarea cu Ministerul Tineretului şi Sportului în vederea elaborării şi aplicării unei strategii de tineret menită să asigure tinerilor oportunităţi egale şi condiţii adecvate de dezvoltare personală şi profesională. În acest sens, mesajul Loredanei a fost clar: „barierele existente în implicarea tinerilor în procesul decizional la nivel înalt există doar în rândul tinerilor. Noi trebuie să ştim ce să ne dorim ca să putem face ceva în acest sens.”
Mai departe, Vera Ularu (Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile) a întărit ideea conform căreia barierele vin din rândul nostru, al tinerilor şi a precizat faptul că tinerii sunt implicaţi mai puţin din cauză că nu sunt curajoşi şi încă nu au încredere în propriile puteri. Astfel, s-a adus vorba despre Fondul ONG în România. Acesta doreşte „consolidarea dezvoltării societăţii civile şi creşterea contribuţiei la justiţia socială, democraţie şi dezvoltare sustenabilă şi va contribui la obiectivele generale ale granturilor Spaţiului Economic European (SEE) şi norvegiene 2009-2014, de a reduce disparităţile economice şi sociale în SEE şi de a întări relaţiile bilaterale între România şi statele donatoare Islanda, Liechtenstein şi Norvegia. Operatorul Fondului ONG în România este Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, împreună cu partenerii săi, Fundaţia pentru Parteneriat şi Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi.
Nu în ultimul rând, evenimentul din 6 noiembrie 2013 a acoperit şi subiectul perspectivei internaţionale a Naţiunilor Unite cu privire la modul de implicare al tinerilor în viaţa socială şi politică. Pentru dezvoltare problematicii i s-a dat cuvântul Adelinei Jelescu venită din partea Asociaţiei Tineretul ONU din România. Asociația Tineretul ONU din România este o organizație neguvernamentală, înființată și condusă de către tineri, ale cărei scopuri sunt promovarea şi încurajarea valorilor și activităţilor ONU în rândul tinerilor români, al societății românești și al comunității internaționale. Astfel, scopurile statutare ale acesteia sunt promovarea şi încurajarea valorilor și activităţilor ONU în rândul tinerilor români, al societății românești și al comunității internaționale.
După cum se poate observa, conferinţa Implicarea tinerilor în procesul decizional la nivel înalt a adus în prim plan conceptul de reprezentare a intereselor tinerilor prin intermediul posibilității acestora de a fi parte din forurile decizionale internaționale, subliniind importanţa cunoaşterii oportunităţilor de implicare pe care le au aceștia.
Redactor: Nicoleta Cuibari
Fotograf: Oana Dobrescu
