Ce nebuloasă, ce chestiune delicată mai e și asta. De mici copii auzim de la părinți cum banii se duc mai repede decât trenurile de mare viteză din Franța. Nu apuci să îi ții bine în mână, că trebuie s-o și întinzi pentru a-i da mai departe. Acum că ești student, știi și tu prea bine despre ce vorbeau ai tăi. Ai responsabilități și ești nevoit să te descurci cu o sumă pe care părinții ți-o trimit, oricare ar fi ea.

Dacă înainte mai puteai să faci vreo abatere, să cumperi ceva ce nu era pe lista de cumpărături, ei bine, în momentul ăsta, trebuie să te gândești nu o dată, nu de două, ci de trei ori înainte să faci acest lucru. De ce? Pentru ca mai apoi să nu fii nevoit să te confrunți cu neplăcuta situație în care trebuie să le mai ceri bani alor tăi. Da, știu, dacă nu te ajută ei, atunci cine? Cu toate astea, trebuie să îți pui și următoarea întrebare: până când? De câte ori nu ați auzit fraza „Mămică, eu îți trimit bani, dar să nu îi cheltui, să ții de ei.” Poate ar fi mai bine să ne gândim noi la ceva… să legăm banii cu sfoară, să le facem un nod din ăla marinăresc ca să nu scape. Ăsta e adevărul, banii nu sunt făcuți pentru a-i ține în portofel, sunt făcuți pentru a-i cheltui, cu toții știm asta. Iar noi, studenții, facem banii să dispară mai repede decât un magician. El cel puțin mai are timp să spună ceva… „Hocus Pocus!”, noi în schimb, nu. Părinții sunt cei mai uimiți, indignați și supărați câteodată, atunci când nu ne ajung banii. Mereu ne întreabă „Și pe ce ai dat banii?” Iată câteva răspunsuri.

1. Pe mâncare. Poți tu să primești câte pachete vrei de la părinți, însă asta nu o să te scutească de mersul în supermarket. Durata medie de „viață” a unui pachet este de o săptămână, depinde de ce primești. Bineînțeles că stai la cămin sau în chirie. În orice caz, nu singur. Asta înseamnă că ceea ce primești de la părinți împarți cu colegul/colegii cu care stai, pentru că așa este firesc. Nu suntem sălbatici, ne ajutăm unii pe alții. Facem o mică acoladă și din aceste lucruri ne dăm seama că bunătățile de la mama nu o să stea mult pe raftul din frigider. Și revenim de unde am plecat. La mersul în supermarket care a devenit puțin frustrant pentru că acolo lăsăm cei mai mulți bani. Mega, Lidl, Carrefour, oriunde te-ai duce, lași 70 de lei la casă, ca popa. Asta în cel mai bun caz, worst case scenario, 100 de lei and counting.

food

2. Pe întreținere. Știu că pentru cei care stau la cămin viața e mai ușoară din punctul acesta de vedere. Nu se preocupă ei prea mult de asta, dar au altele pe cap. În schimb, pentru cei care stau în chirie, nu e atât de simplu. În fiecare lună trebuie să plătească apartamentul în care stau, care ajunge la 100 de euro, plus cablu, net, electricitate, întreținerea blocului. Do the math. Pe mine una, mă sperie.

3. Pe abonamente. OK, poate că nu sunt ele foarte scumpe, dar tot te chelesc de 50 de lei în cazul în care trebuie să îți faci atât la metrou cât și la RATB. Dacă te numeri printre norocoșii care nu trebuie să meargă cu ambele transporturi în comun, atunci economiești 25 de lei. Stai liniștit. Nu te ajută cu mare lucru. O să îi dai pe altele oricum.

4. Pe ieșiri. Aici se formează Triunghiul Bermudelor în care se pierd banii. Ai venit la facultate, ești într-un oraș mare, departe de părinți probabil, mi se pare perfect normal să vrei să îți trăiești viața. Și asta nu o să se întâmple stând în casă, evident. O să se întâmple pe străzile centrului vechi, cu prietenii, la o bere, două, într-un club. Și aceste beri se transformă de regulă într-o noapte albă în care ajungi să cheltui în jur de 80 de ron. Depinde de locurile în care alegi să mergi și ce dispoziție ai.

friends party

5. Cheltuieli neprevăzute. Scenariu: te trezești de dimineață la 8:30 și ai cursuri de la 10. Nu stai la două minute de facultate, pot să bag mâna în foc, așa că trebuie să faci în jur de 30 de minute pe drum. Nu mai ai timp să mănânci și ai noroc dacă apuci să bei apă. Până ajungi la facultate ți se face o foame de lup, așa că o să te oprești la o patiserie să îți iei ceva: pateuri, ștrudel, oricum o sa dai vreo 3,5 lei. De la ele o să ți se facă sete, ce credeai? Costă 2,5 lei și apa. Fă asta de trei ori pe săptămână și vedem dacă o să îți ajungă banii. Apoi după cursuri vrei să te mai plimbi, că doar nu o să te duci acasă. Ca fată, dacă mergi prin magazine, sunt șanse de 70% să găsești ceva care să îți placă. Crezi că ai să poți să te abții să nu cumperi acel ceva? Mă îndoiesc. E ca și cum i-ai spune unui gurmand să nu mănânce.

seinfeld george 2

Dragi părinți, nu este ușor nici pentru noi să vă cerem mereu bani. Devine stânjenitor mai ales pentru că facem parte dintr-o generație care vrea independență și libertate. Suntem puși între ciocan și nicovală: trebuie să mergem la facultate, să luăm examenele și vrem și bani. Nu prea le poți avea pe toate. Când vine vorba să alegem…. nu știm ce e mai bine și să le împaci e cam greu. Nu poți da 100% în tot. Vorbesc de acel sentiment de frustrare uriașă când vezi lucruri pe care le vrei și nu ți le permiți. În momentul ăla nu te mai gândești la facultate, te gândești la tine. Ca să nu mai spun că pentru a te angaja, chiar și part-time, ți se cere experiență. Noi abia acum învățăm cât de dură e viața și cum trebuie gestionați banii.

Sursă foto: tumblr.com

Comentarii

comentarii