Știm cu toții că un card de sănătate european este indispensabil atunci când trebuie să călătorim în străinătate. În cazul studenților, cardul de sănătate este gratuit, iar actele necesare întocmirii dosarului nu sunt atât de stufoase ca și număr.
Cu o copie a buletinului și cu adeverința precum că ești student, poți depune ușor o cerere la Casa de Sănătate. În mod normal, din momentul în care te-ai prezentat și ai completat cererea de eliberare a cardului de sănătate, nu ar trebui să treacă mai mult de nouă zile până să intri în posesia lui efectivă.
Dar în realitate, din păcate, lucrurile stau ușor diferit. În primul rând șansele de a da peste un funcționar al Casei de Sănătate care este destul de ursuz, sunt destul de ridicate. Mereu m-am întrebat de ce nu sunt niciodată mulțumiți de activitatea pe care o desfășoară. Să fim rezonabili, ar fi mai încântați să lucreze pe un șantier, în condiții meteo extreme? Sau poate curățatul toaletelor într-o companie privată i-ar satisface mult mai mult pe plan profesional? Pot să spun că am intrat în contact cu oameni care se încadrează în ultimele două categorii, însă nu mi-au părut nicio clipă atât de indignați și nici nu au vorbit din topor cu cei din jurul lor.
Acum probabil că vă întrebați care este legătura dintre funcționarii cei morocănoși și faptul că un card de sănătate european nu ajunge la timp în mâinile posesorului de drept. Ei bine, una foarte mare. Și vă spun, asta, din proprie experiență…
La începutul lunii aprilie, imediat cum am ajuns în țară, m-am prezentat la Casa de Sănătate și am depus o cerere pentru a primi un nou card de sănătate european. Totul bine și frumos, până în clipa când încerc să îi explic, politicos, domnului de la ghișeul respectiv faptul că aș dori să vin personal să ridic cardul. Însă dumnealui îmi taie foarte tăios fraza, înainte de a termina eu de vorbit…Părea să fie un roboțel care nu știa ce să facă în situația în care era abătut de la rutina sa.
Deși am avut o a doua tentativă să îi explic domnului că e posibil ca cei de la Oficiul Poștal să nu îmi înmâneze personal înștiințarea precum că trebuie să ridic faimosul card, acesta mi-a spus scurt că a terminat discuția cu mine…
Desigur că exact scenariul de care mă temeam, s-a și petrecut. Cu toate că am verificat zilnic căsuța poștală, nu am găsit nicio înștiințare decât atunci când era prea târziu. Cardul meu deja fusese returnat la același domn ursuz care îmi refuzase posibilitatea de a mă prezenta, personal, în biroul dânsului pentru a-mi ridica documentul.
Evident că în aceeași zi am revenit la Casa de Sănătate pentru a încerca să îmi recuperez cardul, însă surpriză din nou…Cardul nu era pe nicăieri, nici la Oficiul Poștal, nici în biroului domnului ursuz. Parcă cineva făcuse o magie, pur și simplu nu a fost de găsit pe nicăieri timp de o săptămână.
Între timp, eu a trebuit să mă întorc în străinătate, căci examenele nu așteaptă ca al meu card de sănătate să apară în mod miraculos în valiza mea. Din fericire această aventură a cardului este pe cale să aibă un final fericit, deoarece mătușa mea a reușit, până la urmă, să intre în posesia lui.
sursa foto: timolis.ro