În data de 28 mai 2014, Comisia Europeană a invitat țările membre ale Comunității Energetice să ia parte la un așa numit test gazier. Cu alte cuvinte, participanții la acest exercițiu au fost atât statele membre ale Uniunii Europene, cât și țările din Balcani precum Macedonia, Albania, Serbia, Kosovo, Muntenegru ori Bosnia-Herțegovina, însă și țări ca Moldova, Ucraina sau Georgia.

Este de prisos să mai menționez faptul că situația conflictuală din Ucraina a determinat această inițiativă. În ceea ce privește actuala criză care opune autoritățile ucrainiene celor rusești, unele voci afirmă că de fapt ar fi vorba despre un război al gazului. Ar fi o variantă plauzibilă, însă să fiu sinceră, am dubii că factorul energetic ar fi un factor esențial. Bineînțeles că nu poate fi neglijat, dar din punctul meu de vedere există și alte cauze care au declanșat acest conflict, care deocamdată pare să nu mai aibă final. Cauze precum dorința Rusiei de a crea o Uniune Eurasiatică, Ucraina reprezentând o piesă de puzzle în proiectul rusesc.

Atunci când ne referim la conflictul Ucraina-Rusia, trebuie avut în calcul faptul că Ucraina, începând cu 2010, încet, încet cam pierde poziția sa de țară de tranzit. De ce spun asta? Simplu, din cauza noilor proiecte South Stream și North Stream care reprezintă o alternativă pentru transportul gazului rusesc. Ca să nu mai vorbesc despre faptul că Iran, prin proiectul Nabucco, ar putea reprezenta un concurent fiabil gazului rusesc (importul spre țările UE s-ar face via Turcia), dar ăsta este alt subiect de discuție.

Revenind la inițiativa Comisiei Europene, putem să ne dăm imediat seama că țările participante pot fi grupate în cinci mari categorii, după cum urmează.

Ucraina care reprezintă o situație particulară, datorită bine cunoscutului conflict. Estimările autorităților ucrainiene arată faptul că Ucraina este capabilă să asigure o producție proprie de energie, în proporție de 50-70%. Dar chiar dacă estimările sunt pozitive, recomandarea din partea Comisiei este să încerce să diversifice sursele energetice, luând în calcul producția de energie alternativă sau cea de energie nucleară. De asemenea o mai bună colaborare cu Slovacia și Polonia ar fi în beneficiul Ucrainei.

Macedonia, Bosnia-Herțegovina, Serbia și Moldova se scaldă cam în aceleași ape, dacă pot să folosesc un limbaj mai colocvial. Adică sunt țări care depind în proporție de 80-100% de producția termică și de cărbunele rusesc. Din păcate nici infrastructura și nici inundațiile masive nu le permit dezvoltarea energiilor alternative. În situația în care Rusia ar decide să întrerupă furnizarea energiei, previziunile pentru aceste țări sunt destul de sumbre. Nici măcar rezervele energetice nu le-ar putea ajuta să depășească perioada de criză.

Ceea ce este bizar pentru cazul Moldovei este faptul că deși canalul energetic Iași-Ungheni a fost inaugurat, acesta nu este încă folosit. Ruta Iași-Ungheni ar permite colaborarea energetică între România și Moldova. Serbia se află într-o situație ceva mai roz față de celelalte țări, întrucât gradul de dependență energetică este de doar 53%.

Albania, Kosovo și Muntenegru din fericire nu se află într-o situație de dependență energetică, întrucât nu folosesc nici gaz, nici cărbune. Efectul resimțit de aceste țări ar fi doar indirect, prin faptul că cererea de electricitate la nivel regional ar crește.

Cât despre Georgia, aceasta este o țară candidat la poziția de membru al Comunității Energetice. Gradul de dependență energetică al Georgiei este de 9%, însă rezervele adunate ar putea să o scoată rapid din impas.

În ceea ce privește țările membre ale UE, Comisia Europeană concluzionează faptul că toate țările ar putea face față unei situații de criză, deși o prelungire a iernii cu două săptămâni sau chiar niște temperaturi mult mai ridicate decât limitele prevăzute, ar putea ridica probleme serioase. Chiar dacă directiva 2009/119/EC obligă țările membre să aibă stocuri energetice, nivelul rezervelor Portugaliei și al Ungariei sunt, deocamdată, sub nivelul de 80%.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here