Pe cât este de puțin cunoscut subteranul, pe atât de multe povești interesante poate ascunde.

La fel ca Paris, Londra sau Roma, unele dinte cele mai importante orașe de pe continentul european, Bucureștiul nu duce lipsă de adăposturi sub pământ. Se spune că cele mai vechi ar data din secolul al XVII-lea. Acestea au fost folosite pe post de refugiu de către negustori și boieri în situațiile în care erau atacați de hoți sau de haiduci.

catacombele-din-bucuresti-tunelurile-secrete_1

Primele scrieri despre acestea datează de la începutul secolului al XIX-lea, fiind consemnate în cartea „Istorie a Bucureștilor”, scrisă de Gion Ionescu. Cu toate acestea, nu se știe exact cam câte există în realitate și câte sunt ficțiune.

Pe lângă subteranele din Centrul Vechi, care pot fi privite sau vizitate parțial, spațiile care există în realitate sau care au o posibilitate de a fi reale sunt următoarele:

  • Tudor Vladimirescu

Cel mai cunoscut tronson subteran din capitală poartă numele conducătorului revoluției de la 1821. Conform arhivelor, construcția a fost terminată în 50-60 de ani și a fost finanțată și întreținută de negustori.

Acesta se întinde de la mănăstirea Cotroceni, ocupată de soldații lui Vladimirescu, și se presupune că ar avea punctul final la fosta gară Filaret.

Lucrari-statie-metrou-Academia-Militara-1024x576

În 2012, în cadrul lucrărilor la Magistrala 5 a metroului, au fost descoperite câteva pivnițe în zona Academiei Militare. Zvonurile că acestea ar face parte din celebra ascunzătoare au fost infirmate de către șeful secției de arheologie a Muzeului Municipiului București, Gheorghe Mănucu-Adameșteanu, care a afirmat că zidăria recuperată datează din secolul al XX-lea.

  • Conacul Golescu – Grant

Fostul domiciliu al lui Dinicu Golescu, devenit ulterior casă pentru consulul britanic Effingham Grant, găzduește în prezent Centrul de Plasament al Sectorului 6. Acesta a fost contruit în 1870 și ar fi avut o ascunzătoare sub pământ, care se întindea până în Cotroceni și până la Mănăstirea Chiajna. Locul s-a deteriorat în timp, fiind păstrați în prezent doar câțiva metri.

  • Tunelurile secrete ale lui Ceaușescu

Fostul dictator a lăsat în urmă o adevărată rețea de drumuri sub pământ. Conform relatărilor unor ofițeri ai armatei, există conexiuni cu aproximativ 80 de obiective bucureștene, printre care Academia de Studii Economice și Opera Română. Acestea nu au fost însă niciodată deschise pentru explorare.

Cea mai impunătoare clădire din București, Palatul Parlamentului, are 15 etaje subterane și două buncăre antiatomice, care sunt menite să reziste la un cutremur de 9 grade pe scara Richter.

  • Metroul secret- realitate sau ficțiune?

catacombele-din-bucuresti-tunelurile-secrete

Au mai existat zvonuri ale unui așa-zis metrou secret al dictatorului. Informația a fost confirmată de arhitectul Camil Roguski, apropiat al familiei Ceaușescu. Acesta menționa existența unui traseu între actualul Minister de Interne și Sala Palatului. Traseele sunt destinate nu numai circulației trenului subteran, ci și a mașinilor, precum cel din apropierea stației de metrou Politehnica.

Roguski mai menționa de existența unor tunele mai mici, pe liniile de metrou, care puteau fi folosite fie ca buncăre, care aveau punctul central în cartierul Primăverii, fie ca modalitate de transport a dictatorului în diferite părți ale orașului.

Alte drumuri care ar putea exista la câțiva metri sub pămant se află între mănăstirea Plumbuita și Palatul Ghica sau între magazinul Victoria și Palatul Telefoanelor, Dealul Uranus și biserica Sf. Gheorghe Nou.

61303255

Bucureștiul pare a ascunde multe mistere. Unele dintre ele probabil nu pot fi descrise ca fiind necunoscute, de vreme ce sigur vei găsi locuitori (și nu numai) care să îți povestească de așezările de sub pământ.

Cu toate astea, îmi e cam greu să cred că existau chiar așa de multe trasee și adăposturi subterane prin care putea circula Ceaușescu. Nu de alta, dar dacă erau, sigur erau folosite pentru a-i permite scăparea, nevătămat, în timpul revoluției din 1989.

Dar poate mă înșel eu. În orice caz, aștept să văd cam câte se dovedesc a fi reale și câte vor fi valorificate din punct de vedere turistic.

surse foto: reptilianul.blogspot.ro, debarbati.ro, b365.ro, Micul Bucureștean, stirileprotv.ro, ziare.com

Comentarii

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here