Într-o lume în care stresul și activitățile zilnice parcurse într-un ritm accelerat ne uzează frâna echilibrului mintal ajungem să ne confruntăm cu diverse tulburări psihice. Acestea încep să ne acapareze stilul de viață inițiind în noi tendințe de autosabotaj, scăderea calității vieții și nefericire.

Depresia

Potrivit Departamentului de Psihiatrie din Nebrasca 15% din adolescenți se confruntă cu depresia. Mai mult de 70% dintre tinerii depresivi nu sunt diagnosticați corect sau nu primesc tratamentul adecvat.

Acest lucru demonstrează că societatea secolului XXI nu este încă capabilă să conștientizeze existența și impactul tulburărilor psihice. Fapt ce se aplică cu precădere și în România, unde mai puțin mult de jumătate din populație nu este interesată de sănătatea psihică sau de menținerea unui contact cu un specialist în domeniu. Majoritatea privind vizita la psihiatru sau psihoterapeut drept un moft al vedetelor sau celor bogați.

Forme ale depresiei

• Depresie juvenilă( întâlnită la copiii cu vârstă sub șapte ani)
• Distimia Dystimic disorder-formă mai blandă a depresiei
• Tulburare majoră depresivă (urmată în 40% din cazuri de tulburări bipolare) specifică tinerilor cu tendințe de suicid

Depresia este o tulburare psihică complexă care se asociază în general cu:

• Anxietate
• Deficit de atenție/hiperactivitate
• ODD (Oppositional Defiant Disorder)

Factori de risc/declanșatori

FACTORI BIOMEDICALI

• Boli cronice
• Sex feminin (studiile dovedesc că femeile sunt mult mai predispuse la tulburări depresive)
• Contactul cu alte cazuri de depresie în familie sau anturaj

FACTORI PSIHO-SOCIALI

• Neglijare sau abuz familial (psihic, emoțional sau sexual)
• Stres generat de factorii socio-economici
• Pierderea legăturilor cu cei din jur/probleme de natură romantică
• Mediul stresant și sărăcăcios în comunicare contribuie semnificativ la începutul depresiei(Monroe, Rodhe, Seeley & Lewinsohn, 1999)

ALȚI FACTORI  

• Anxietate și restul tulburărilor asociate cu depresia
• Tutunul
• Recidivarea unui episod depresiv

Simptome ale episoadelor depresive în cazul adulților, adolescenților și copiilor

Informații prelucrate în concordanță cu American Psychiatric Association Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders.

Metode de prevenție sau tratare

În situația în care depresia nu este depistată și tratată la timp aceasta ajunge să genereze probleme majore. Dincolo de amalgamul de sentimente și tendința de izolare în ultima faza apar și porniri suicidale (opt procente dintre tinerii care se confruntă cu o tulburare depresivă majoră au încercat să se sinucidă)

În tratarea acestui tip de tulburări stă la baza sprijinul familiei și al prietenilor. Statisticile arată că tinerii petrec mai mult timp cu prieteni sau colegi și apelează la ei pentru îndrumare în anumite situații mai mult decât la familie. Astfel, menținerea unei relații bune cu prietenii sau colegii poate să minimizeze vulnerabilitatea la depresie.

Pe lângă sprijinul celor din jur, suportul specializat al unui psihoterapeut este imperios necesar. Acesta are capacitatea de a îndrumă pacientul spre găsirea de metode pentru a-și rezolva conflictele interioare și problemele personale. Totodată rolul psihoterapeutului este acela de a ajuta pacientul în crearea unui mecanism sănătos de apărare psihică (mecanisme interioare proprii pentru stabilitate în fața factorilor perturbatori și echilibru psihic).

Tratarea tulburărilor depresive este un proces greoi și complex care durează cel puțin șase luni cu ajutor specializat.

Anxietatea

Anxietatea este în general o stare asociativă depresiei, având simptome comune. Aceasta se distinge din pricina stărilor puternice de disconfort în aglomerații, îngrijorărilor legate de viitor și diverse probleme zilnice.

Ponderea persoanelor care raportează stări de anxietate s-a dublat în ultimii 30 de ani. De ce ?

Factori care influențează apariția stărilor de anxietate

• Abuz fizic sau emoțional
• Dificultăți legate de interacțiunea socială
• Creșterea fenomenului de bullying în școli
• Posibile efecte negative ale internetului/mass-media, filmelor sau jocurilor video care promovează violența

Simptome

• Manifestare a anxietății episodice este cunoscută și ca atacul de panică (perioada intensă cufundată în frică și disconfort)
• Senzație de panică
• Probleme cu somnul
• Precauție excesivă
• Probleme ale sistemului digestiv
• Fobie socială

Tratament

• îngrijiri de specialitate din partea unui expert în domeniu
• Meditație
• Metode neconvenționale (rute proprii de evadare din starea de anxietate, aici intervine arta în orice formă)

La nivel biologic infiltrarea anxietății duce la schimbări asupra materiei cenușii ce se află în zona creierului responsabilă pentru reglarea emoțională, aceasta devenind mai puțin funcțională.

În astfel de situații metodele alternative de îndepărtare a anxietății schimbă modul în care creierul răspunde la durere, crescând nivelul de eliberare a dopaminei și modifică structura genetică (demonstrată în studiul privind influența meditației asupra anxietății și depresiei demarat în Journal of the American Medical Association –JAMA Internal Medicine).

Comorbiditatea dintre anxietate, depresie și alte tipuri de tulburări este un compus unic pentru fiecare individ în funcție de factorii înconjurători și alte trăiri interioare.

Toți suntem UNICI, avem propriile gânduri, evenimente care ne marchează viața și implicit propriile tulburări de natură psihică.

Ceea ce trebuie să înțeleagă generația noastră și toți cei care se confruntă cu diverse tulburări este faptul că trupul și mintea ne sunt profesori/ suport pentru desfășurare sufletească…nu instrumente de rănire sau sabotaj.