646x404

Asociaţia Salvaţi Bucureştiul este cunoscută pentru că militează pentru protejarea zonelor turistice ale oraşului Bucureşti. Însă activitatea acestei asociaţii nu se limitează doar la acest aspect. Emiterea actelor urbanistice în conformitate cu Planul Urbanistic General (PUG), Planul Urbanistic Zonal (PUZ) şi Planul Urbanistic Detaliat (PUD), constituie de asemenea subiect de interes. În principiu asociaţia condusă de Nicuşor Dan şi-a fixat ca principal obiectiv semnalarea ilegalităţilor în ceea ce priveşte obţinerea autorizaţiei de construcţie sau de demolare. Articolul 612-616 din noul Cod Civil este cel mai adesea încălcat întrucât autorizaţia de construcţie nu respectă distanţa minimă dintre clădirea în construcţie şi proprietatea vecinului.

Probabil că va întrebaţi de ce este aşa de importantă asociaţia asta şi de ce anume atenţia mea s-a oprit fix asupra activității desfăşurate de către ea. Ei bine, răspunsul este simplu: în urma unor cercetări îndelungate am constatat faptul că Salvaţi Bucureştiul constituie un exemplu elocvent de implicare civică. Mereu ne plângem că trăim într-o societate deficitară din multe puncte de vedere, dar cel mai adesea rămânem pasivi când vine vorba despre o implicare veritabilă. Dar nu şi oamenii aceştia. Ei au decis că este timpul să acţioneze, să preia frâiele şi să îşi expună în mod deschis doleanţele. Astfel, asociaţia s-a născut, juridic vorbind, din dorinţa unor membri de a proteja valori precum conservarea şi respectul transparenţei în luarea deciziilor.

După ce am studiat regulamentul intern al acestei organizaţii, mi-am dat seama că aderanții se pot încadra în două categorii: fie este vorba despre un grup identitar, oameni care s-au asociat pentru a susţine o cauză, o valoare, o idee cu scopul de a-şi apăra comunitatea. Fie putem identifica o a doua categorie de oameni care îi include pe cei care urmăresc îndeplinirea unui interes privat. Aici vorbim strict despre acele persoane care au fost afectate de către măsurile ilegale luate de autorităţile publice: demolările sau evacuările. Majoritatea acţiunilor colective şi-au fixat obiectivul de a face presiuni asupra legislatorului sau de a atrage atenţia opiniei publice. Teoreticieni precum Sidney Tarrow au stabilit faptul că există o conexiune între instituţionalizarea politică şi mişcările sociale, deoarece oportunitatea politică reprezintă premisa pentru a acţiona.

Însă nu va voi plictisi cu detalii de ordin ştiinţific, din contra, voi reveni la activitatea acestei asociaţii. Cu siguranţă orice bucureştean care ţine la originile lui a auzit de raportul Bucureşti-un dezastru urbanistic. Acest proiect s-a desfăşurat în perioada 2008-2009 şi a semnalat o serie de nereguli. Printre cele mai grave probleme identificate au fost cele referitoare la clădirile care nu respectă PUG. Proprietarul care doreşte să construiască o clădire fără a respecta PUG poate cu uşurinţă să apeleze la serviciile unui urbanist care îi poate concepe PUZ. Această derogare nu ar fi posibilă dacă Consiliul General Municipal Bucureşti nu ar acorda, într-un mod atât de superficial, avizele care provin de la Comisia de Urbanism din cadrul Primăriei Generale. În 2010 asociaţia a publicat o listă cu o serie de Planuri Urbanistice care au fost emise în mod ilegal. Ceea ce este paradoxal este faptul că România este printre singurele ţări europene care permite ca PUZ să modifice parametrii PUG, ceea ce ar trebui să fie inacceptabil. O altă mare problemă o constitue uşurinţa cu care se aprobă construirea unor clădiri gigant lângă monumentele istorice. Un exemplu grăitor este clădirea de lângă Catedrala Sfântul Iosif.

Pe marginea acestui subiect, atât de vast, ar mai fi extrem de multe lucruri de spus. Sper că v-am stârnit curiozitatea să va informaţi mai bine asupra acestei situaţii.

 sursa photo: adevărul.ro

Comentarii

comentarii