treapta a noua

Un lac de  incertitudini – asta ar fi definiția mea petru piesa lui Tom Ziegler – Treapta a noua. Și totuși această învălmășeală de sentimente confuze nu a fost nicicând mai frumoasă.

Piesa înfățișează povestea unei femei –Joanna care în urma unei căsătorii nefericite se refugiază în alcool, ajungând să își părăsească familia după internarea într-un centru de dezalcolizare. Totuși, viața…un șir de evenimente neașteptate o aduce în punctul de a-și revedea fiica-Melissa după șase ani  în care nu au mai vorbit.

Dar așa cum timpul ne schimbă pe toți, Melissa nu mai e copilul vesel și jucăuș din copilărie, iar mama ei a renunțat să mă fie alcoolica ce depinde de familia ei pentru a se întregi sufletește.

treapta a nouaAcestă întâlnire este mediată de Eleonor, prietena apropiată a Joannei (și o femeie care a avut o experiență de viață tragică). Iar atmosfera se perturbă prin prezența lui Tracy – una dintre fetele pe care Joahnna le susține în procesul de reabilitare.

Momentul în care se întâlnesc mama și fiica este plin de autenticitate. Are o încărcătură sufletească ce a înmuiat publicul simțind în mod bizar și confuz acea stângăcie și teamă a întâlnirii după mult timp cu o persoană pe care ai purtat-o mereu în suflet.

Treapta a noua – mai mult decât un target

Titlul piesei – Treapta a noua este  unul reprezentativ ce înfățișează una dintre „treptele” care trebuiesc trecute într-un proces de recuperare (după alcool în cazul acesta).

Treapta a noua vizează să întâlnești și să obții iertarea tuturor celor cărora le-ai greșit în timpul perioadei obscure.

ȘI DA! Indiferent de ce vicii avem (mai mult sau mai puțin nocive) cred că toți ar trebui cel puțin într-un moment al vieții să înfruntăm această treaptă!

treapta a noua

Treapta a noua este o piesă ce aduce în prim plan: relațiile destrămate, deciziile greșite și repercursiunile lor, alcoolismul dar mai presus de toate, dragostea maternă îmbinată cu puterea de a-ți asuma trecutul.

În înțelegerea cu acuratețe a întregului proces prin care trece o mamă pentru a recreea legătura cu fiica ei, un rol important l-au avut cele patru tinere artiste care ne-au înfățișat cu măiestrie sentimente uriașe pe o scenă mică și într-un cadru restrâns.

 Despre Teatrul Arte Dell’Anima

Deși micuț la primul contact, am constatat:

  • că este accesibil ( aproape de metrou Obor);
  • locația are aer condiționat  (inițial văzând scena mă așteptam să murim cu toții de cald);
  • și datorită numărului mic de locuri mi s-a părut o adunare drăguță și selectă

M-am bucurat mult că am reușit să îmi înveselesc o seară de joi prin teatru (ce e drept plănuiam să vizionez o piesă a teatrului încă de la apariția spectacolului „Totul despre femei”. )

Întreaga experiență s-a terminat plăcut, cu puține lacrimi strecurându-se în colțul ochilor (și nu am fost singura). Consider că piesa merită urmărită, ideal ar fi alături de cineva drag. Biletele le găsiți aici!

Comentarii

comentarii