Artist, trainer, designer şi mai presus de toate, antreprenor, Andrei Radu este tânărul pe care avem plăcerea să vi-l prezentăm astăzi. Andrei este ceea ce s-ar putea numi un antreprenor vocaţional. Licenţiat în design industrial la Facultatea de Arte decorative şi Design din Bucureşti, el are un vis măreţ, acela de a îmbina pasiunea sa pentru oameni, artă şi “zâmbete”. Vis pe care a început deja să şi-l materializeze. Însă  mai multe detalii despre ceea ce face și despre ce vrea să facă o să vă spună chiar el în cele ce urmează.10419834_727163927330564_816702124_n

Povesteşte-ne puțin despre tine: pasiuni, hobby-uri, dorințe.

Salut! Despre mine pot spune că sunt doar un om, însă unul în care arde o viziune măreaţă. Mă numesc Andrei Radu, sunt designerul şi artistul care şi-a pus în minte să devină primul antreprenor de success în domeniul artei, mai exact al artei-sociale. Ca şi creator de artă şi zâmbete cum îmi place mie să spun, pasiunea mea cea mai mare este aceea de a cunoaşte oamenii şi de a construi relaţii în care bucuria este la ea acasă. A doua pasiune este aceea de a face lucruri frumoase care îmi aduc libertatea. Hobby-uri? Păi bat la tobe, deci sunt şi toboşar în timpul liber. Îmi place să merg la sala de forţă de câteva luni pentru că mă ajută să îmi menţin un tonus bun şi realizez că o minte sănătoasă locuieşte într-un corp sănătos.Dorinţa mea cea mai mare cred că este aceea de a construi o comunitate de oameni speciali prin artă şi design.

Care este motto-ul după care-ți ghidezi viața?

Cred că am chiar două motto-uri:

Primul:Artă Design şi Zâmbet pentru fiecare suflet! şi al doilea: Fii curajos, mergi mai departe!

Ce înseamnă să fii un tânăr antreprenor în România?

Înseamnă o provocare, mai ales în domeniul meu de activitate, adică arta. Însă a fi tânăr antreprenor implică și multe momente de libertate şi multe ocazii pe care din poziţia de angajat probabil niciodată nu le-aş fi avut. Ce îmi place însă cel mai mult ca şi tânăr antreprenor este faptul că întâlnesc oameni care vor să facă ceva în Românica noastră.

Ne poți descrie pe scurt, în ce constă business-ul tău și care sunt cele mai mari provocări în domeniul în care activezi?

În primul rând, bussines-ul meu se adresează unor nevoi pe care le-am văzut, întâlnit și cărora  le-am găsit o soluţie interesantă de rezolvare. Hai să începem prin a spune că ceea ce ofer eu este gândit să fie de la oameni pentru oameni şi mai ales, despre oameni. Produsul pe care îl am reprezintă o întreagă gamă de obiecte de artă din material reciclabil care vor fi confecționate de persoane cu dizabilităţi sau defavorizate de stat. Pe lângă asta, aceste obiecte au și o utilitate specifică. Exemplul care îmi vine acum în minte este cutia de bijuterii “Jelly”, produsul cel mai vândut de până acum prin Weengf Design, căci ăsta este numele dat proiectului pe care îl dezvolt.

Bussinesul pleacă de la faptul real că există ziare, reviste, materiale publicitare care ajung deseori la gunoi şi oameni care au nevoie de obiecte frumoase pe care le pot face cadou, însă nu au o alternative eco la produsele industriale. Momentan eu colectez aceste materiale şi le transform în obiecte de artă reciclabilă, ca ulterior oamenii să cumpere un produs de artă eco-social sustenabil. Provocarea cea mai mare în prezent este de a oferi educaţie unor grupuri ţintă de oameni. Încerc să îi fac să opteze pentru obiecte de artă din material reciclabil, eco în detrimental unor cadouri care poartă adeseori doar un nume de brand şi nu contribuie cu ceva real, palpabil în mediul social aşa cum o fac obiectele mele. Apropo de acest lucru, cei interesaţi pot accesa aici pagina de facebook a proiectului, unde există mai multe albume cu ceea ce fac grupate ordoant şi frumos.10248773_727163893997234_2064689442_n

Care este cea mai mare satisfacție în business-ul pe care îl ai?

Cea mai mare satisfacţie este de a crea momente magice şi unice pentru cel care cumpără ceea ce eu ofer şi nu în ultimul rând de a pune pe faţa omului un zâmbet, ceea ce în ziua de azi pare să fie o necesitate din ce în ce mai mare.

Cum ești privit de cei care au o vârstă și o experiență mai mare decât a ta și văd pe cartea ta de vizită titulatura de „manager”?

Sincer, nu am fost aşa atent la aspectul ăsta pentru că eu cred că funcţia nu este cea importantă, ci ceea ce omul înţelege despre mine şi ce fac eu ca persoană. Având o carte de vizită atipică, omul devine curios să afle ce fac, înainte de a citi ce funcţie deţin. Astfel, am ocazia să îi spun că eu sunt omul care a gândit un sistem de artă eco-socială, sustenabilă şi care are un plan bine pus la punct pentru a realiza asta. Astfel, reacţia este: „Wow super tare, bravo Andrei, îţi urez mult succes”. Aşadar, nu mai sunt manager ci sunt Andrei, cel care creează în primul rând relaţii şi apoi bussines-uri.

Pe lângă studii, training-uri şi programe, ce calităţi ar trebui să mai aibă un om sau o echipă atunci când vrea să-şi lanseze o afacere?

În primul rând calitatea de a fi oameni şi apoi dorinţa de a înţelege oamenii şi de a se raporta la aceștia  din poziţia de prieten sau consultant. Pentru că nici un serviciu sau produs nu va rezista prea mult pe piaţă dacă oamenii care vând sau oferă lucrurile acelea tratează omul doar ca şi client şi, pe deasupra îi vorbesc şi cu o atitudine de superioritate.

Când ți-ai lansat afacerea, te-ai lăsat ghidat de cărţi, studii sau ai ținut cont de greşelile altor antreprenori, încercând astfel să le eviți?

Pot spune că încă sunt în pragul de a lansa afacerea mea, iar ghidurile pe care le folosesc fie sunt preluate din seminarii de specialitate, cărţi din domeniu, fie din interacţiunea cu antreprenori de la care învăţ tot ce pot pentru a face să fie bine în ceea ce fac eu.

Care este cel mai mare risc pe care ți l-ai asumat ca om de afaceri?

Ar fi mai multe riscuri asumate. Însă cel mai mare risc cred că este acela de a avea curajul să fiu criticat şi privit ca ăla cu idealuri.

Ai făcut greşeli? Dacă da, care ar fi cea din care ai învățat cel mai mult?

Greşeala cea mai mare pe care cred că am făcut-o este faptul că mi-am dat demisia definitiv ca şi angajat, fără a avea altă sursă de venit şi că am încercat să construiesc totul de unul singur. Din acest lucru însă am învăţat că afacerile necesită învestiţii constante în primă fază, pe care cumva trebuie să le suporţi şi îţi trebuie și oameni care să te susţină și care cu ajutorul tău să vadă ce vezi și tu, astfel încât lucrurile să prindă viaţă.

Care ar trebui să fie măsurile pe care să le ia statul astfel încât mediul de afaceri românesc să îşi contureze o pantă ascendentă?

Cred că vorbim de două măsuri importante pentru ca lucrurile să ia o pantă ascendentă:

În primul rând să existe programe de antreprenoriat în școli. Dar să fie din acelea pe bune, nu cum sunt acum orele de educaţie antreprenorială, în care vine un profesor care nu are nici experienţă în bussines, nici chef şi prezintă acest subiect într-o lene absolută sau o atitudine nepotrivită. În al doilea rând, să încurajeze mediul de bussines ca în locul multor taxe inutile să existe proiecte în care antreprenorii pot să investească şi astfel zone precum învăţământ, sănătate şi infrastructura să fie îmbunătăţite. Iar prin ajutorul mediului de afaceri, statul ar avea realizări cu adevărat utile, nu doar idilice.

Un sfat pentru cei care doresc să urmeze o carieră în antreprenoriat.

Orice afacere ai vrea să faci, asigură-te că eşti capabil de două lucruri:

–           Să gândeşti la nivel internațional, nu doar local.

–           Să fii curajos, să începi, să testezi, să îmbunătăţeşti şi cel mai important să fii întotdeauna OM pentru că asta te va diferenţia de concurenţă. Iar finalitatea este că vei ajunge mai frumos şi mai bine acolo unde ţi-ai propus, fiind înconjurat de prieteni.

Redactor: Gabriel Niță

Foto: arhivă personală

Comentarii

comentarii