Peste tot auzim că studenții inteligenți aleg să învețe la universități dintre cele mai prestigioase. Printre acestea se află și Oxford University, una dintre cele mai vechi universități din lumea anglosaxonă. Te-ai gândit vreodată că tu ai putea studia la Oxford? Poate nu ai îndrăznit, pentru că te-a speriat examenul de admitere și  nici nu ai completat nici măcar formularul de aplicație. De curând, universitatea a publicat o listă de întrebări la care tinerii care doresc să studieze acolo trebuie să răspundă în cadrul interviului.

Samina Khan, directorul responsabil cu admiterea noilor studenți a declarat că interviurile de la Oxford University urmează structura unei dezbateri academice bazate pe cursul la care studentul dorește să aplice. De asemenea, el a mai spus că întrebările sunt create pentru a-l determina pe student să-și extindă cunoștințele în moduri noi, care să-l determine să gândească logic și să „străluceascăˮ. Totodată, intervievatorii au rolul de a încuraja dezvoltarea discuției, nu de a-i prinde pe aplicanți pe picior greșit.

Spre exemplu, una din întrebările pentru tinerii care vor să studieze literatura engleză este: „J.K. Rowling tocmai a publicat o nouă carte, succesul pe care l-a avut cu seria Harry Potter fiind deja cunoscut. În ce măsură crezi că a scrie cărți pentru copii diferă de scriitura pentru adulți?ˮ.

rowling

Candidații care au citit atât Harry Potter, cât și noua carte, pentru adulți, pot explica schimbarea perspectivei, a unghiului din care citești o carte atunci când ești copil față de atunci când ești adult. Cei care nu au citit, însă, operele lui Rowling pot vorbi despre ei înșiși în calitate de cititori, despre cum abordează diferit cărțile și despre cum scriitura unui autor poate fi diferită în funcție de publicul căruia se adresează. Intervievatorul Lucinda Rumsey susține că prin această întrebare vrea să descopere dacă aplicanții filtrează informațiile pe care le citesc, dacă le privesc cu un ochi critic. De asemenea, ea a spus că vrea să-și formeze o idee despre ceea ce știu candidații, nu despre ceea ce nu știu. Tocmai de aceea a ales să-i întrebe despre scrierile lui J.K. Rowling, plecând de la ideea că Harry Potter a fost citit de majoritatea tinerilor.

O altă întrebare, pentru doritorii de istorie de această dată este „Imaginează-ți că nu avem niciun fel de informații despre trecut, cu excepția celor care sunt legate de sport. Cât de multe ai putea afla despre trecut pornind de la aceste informații?ˮ.

Stephen Tuck, unul din intervievatorii pentru acest curs,  a spus că ar pune această întrebare unei persoane care a menționat că este interesată de un astfel de subiect în dosarul personal. Întrebarea se poate adapta în funcție de ceea ce a scris fiecare în dosarul său (muzică, artă, filme). Stephen a zis că el vrea să vadă imaginația candidatului, cum poate acesta să construiască pornind de la o serie de fapte. Răspunsurile trebuie să atingă subiecte ce țin de istorie precum preferințele rasiale, de clasă sau de gen ale societății (cine juca un anumit sport, în ce perioadă), legăturile dintre țări/imperii (câte țări jucau acest sport), evoluțiile economice (dezvoltările economice ale sportului, felul în care acesta era privit), valorile unei societăți sau cum era privit sportul din punctul de vedere al sănătății. Unghiurile din care poate fi privit un sport, din punct de vedere istoric, sunt așadar multiple, astfel încât li se permite candidațiilor să analizeze și să dezbată problema din cât mai multe perspective.

sports

Alte posibile întrebări sunt enumerate mai jos și împărtășesc cu tine și un videoclip despre interviul la Oxford și cum să oferi cele mai bune răspunsuri:

Ce persoană din trecut ai intervieva și de ce?

De ce crește numărul bătăilor inimii atunci când faci sport?

Cât de cald trebuie să fie aerul dintr-un balon cu aer cald pentru a ridica un elefant?

Ar trebui să fie poezia greu de înțeles?

De ce să înveți franceza, într-o lume în care se engleza este limba globală?

Ce fel de sunet ar emite un instrument muzical nou, inventat de tine?

Ce înseamnă „normalˮ pentru oameni?

Crezi că interviurile ar trebui folosite pentru a face selecții?

În concluzie, întrebările puse la interviurile de la University of Oxford sunt, într-adevăr, speciale în sensul că îl pun pe candidat în postura de a gândi, de a găsi soluții și de a analiza în profunzime. E clar că pentru a studia la Oxford trebuie să ai, în primul rând, cunoștințele necesare pentru a jongla cu diverse noțiuni, dar și abilitatea de a face conexiuni între diverse informații. În al doilea rând, aportul și experiența personală reflectă internalizarea și înțelegerea acestor noțiuni. Cred că învățământul din România ar pregăti mai bine studenții dacă ar pune accent pe capacitatea acestora de a gândi logic și de a face legături. Poate atunci ar crește nivelul de educație și ne-am găsi mai ușor locuri de muncă. Sau poate că nu. Ar trebui totuși să încercăm, nu? Sau cel puțin să luam în calcul această opțiune.

Sursă foto: dailymail.co.uk, theguardian.com, .stemschooldr.com

Articol scris de: Ana Maria Baciu

Comentarii

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here