Mai devreme sau mai târziu cu toții vom părăsi locuința părinților. Este un pas necesar, o etapă importantă în viața oricui. Bebelușii aceia adorabili, care țipă ca din gură de șarpe la naștere fiindcă părăsesc mediul în care s-au cuibărit timp de nouă luni, cresc. Iar la un moment dat vor trebui să pășească singuri în viață.
Majoritatea tinerilor aleg să urmeze studiile uniersitare, iar asta presupune plecarea din ,,culcușul parental”. În perioada studenției, majoritatea locuiesc în cămin. E mai ieftin, îți poți face mai ușor prieteni, e mai studențește, să spunem așa.
Însă o facultate nu durează la nesfârșit. Mai apoi va trebui să te muți la casa ta. Este o decizie pe care tinerii o iau fie singuri, fie, de ce nu, în cuplu.
În România s-a înrădăcinat tradiția conform căreia trebuie neapărat să îți cumperi/construiești o casă ori un apartament/garsonieră. Ceva, oricât de mic ar fi, dar să fie al tău.
Astfel, mulți tineri dându-și seama că în țară la noi nu îți poți permite acest lucru, au ales calea străinătății. De cele mai multe ori și-au sacrificat anii tinereții pe meleaguri străine fiind acompaniați doar de ,,Doamna Singurătate”, toate astea doar pentru a-și putea achiziționa sau finaliza casa mult dorită. Dar cu ce preț?
Pe de altă parte, acei tineri care au rămas în țară s-au îndatorat până în gât, cum spune un proverb românesc. Numeroase credite la bancă s-au făcut în acest scop.
Programul ,,Prima Casă” este pe departe cel mai cunoscut. El face parte din măsurile anticriză inițiate de gurvern pentru a susține anumite sectoare economice, precum cel al construcțiilor.
Obiectivul principal al acestui program este reprezentat de facilitarea accesului tinerilor la creditele ipotecare. Probabil că principala întrebare este următoarea: care-i diferența dintre un credit obișnuit și ,,Prima Casă”? Pe lângă faptul că un avans de 5% este necesar, ipoteca va fi instituită în proporție de 50% în favoarea statului și 50% în favoarea băncii.
Viceguvernatorul Băncii Naționale a României a declarat că programul ,,și-a propus să îi ajute pe tineri și pe cei cu venituri reduse să acceseze o casă și eu cred că poate să continue”.
În străinătate, în schimb, se pare că a locui cu chirie nu reprezintă absolut nicio problemă pentru nimeni. Bineînțeles că sub nicio formă nu lipsesc contractele. Astfel toată lumea este liniștită, atât chiriașul, cât și proprietarul.
În acest fel oamenii nu devin sclavii creditelor ipotecare. Se bucură liniștiți de concedii, călătoresc mult, cu alte cuvinte trăiesc din plin.
Cu toate astea, nu știu cât de rentabil ar fi această practică la noi. Nu știu dacă nivelul de viață ar crește considerabil. Probabil că banii dați pe avans ar putea fi folosiți în altă direcție, însă având în vedere salariile foarte mici, pe termen lung nu știu dacă s-ar înregistra vreo schimbare în buzunarele românilor.
Cert este că fiecare țară are specificitățile ei. În timp ce pentru noi este primordial să deții o proprietate, pentru alții prioritățile sunt cu totul și cu totul diferite de ale noastre.
sursa foto: sadiko. com
