Dacă ai fost câtuși de puțin impresionat de fetița din Vaslui care mergea nemâncată la școală, o să înțelegi că nu ai nevoie de bani ca să fii bun. Dacă nu ai auzit de cazul Roxanei, nu fii surprins că există copii care la 9 ani sunt la limita subzistenței, în casa care stă să cadă pe ei și masa pe care și-ar dori să aibă piure cu carne și salată. Aproximativ cât irosește orice persoană privilegiată în mai puțin de o săptămână.
Aici mă includ eu, tu, și multe alte persoane care știu cum este să rabzi de foame doar dacă am ținut post negru sau ne aflam în circumstanțe asemănătoare. Și totuși, nu este vina noastră pentru situația copiilor ca Roxana, nu? Nu, mi-ar plăcea să zic. Putem pasa vina oricând statului sau să găsim alte scuze generice, sau din contră, parțial adevărate. Dar dacă încă nu crezi că mâncarea pe care o arunci zilnic ar fi putut ajuta pe cineva, atunci hai să cântărim situația.
O treime din alimentele consumate în România ajung la gunoi, sau și mai rău, cine știe unde aruncate. În medie, asta ar însemna 355 de grame de risipă, zilnic. Și nu te gândi că asta include produse degradate cum ar fi zațul de cafea. În total, 135 de kilograme de produse alimentare pe care mulți dintre noi decid să nu ajungă în farfuia unei persoane a cărui existență depinde de așa ceva. Dacă asta poate face un singur om, puteți vedea aici ce impact are risipa hranei în România, norocul nostru, doar în cifre.
Ca să distrug toate miturile pe care ni le închipuim despre problema risipei, în retail, doar 7% dintre produse sunt irosite. Poate este mai logic ca magazinele să gestioneze produsele mai bine din moment ce funcționează tocmai prin vânzarea lor. Totuși, nu cred că am ajuns în punctul în care ne permitem să facem cumpărături abundente fără să ne gândim, dacă nu la risipa de produse, măcar la risipa de bani. Deci, ține de fiecare dintre noi să contribuim la utilizarea sustenabilă a alimentelor pe care le cumpărăm.
Nu că produsele din supermaket-uri nu pot face un bine dacă irosesc în așa puțină măsură, ci pentru că ele, împreună cu niște ONG-uri au luat deja măsuri pentru a distribui alimentele care, spre exemplu, nu arată destul de bine pentru a ajunge pe raft. Pe tema asta am scris într-un articol recent despre țăranii care își vând produsele în piață și care s-au obișnuit cu clenți care le aleg numai pe acelea care li se par mai aspectuase.
Unul dintre ONG-urile care se asigură că mâncarea bună nu se transformă în deșeuri este Banca pentru Colectarea și Distribuirea Alimentelor. Împreună cu niște voluntari, reușesc să preia alimentele de la șase companii și să le redirecționeze către peste 50 de organizații, impactând un total de 10.000 de persoane nevoiașe din București, Ilfov și Prahova.
Ce poți face tu în fiecare zi pentru a evita toate astea, având în vedere responsabilitatea individuală pentru problema risipei? Dar pentru a evita degradarea mediului prin reducerea alimentelor dispersate?
- Cumpără responsabil
Problema eternă cu lista de cumpărături și-a găsit multe rezolvări. Un stomac plin te poate ajuta să te ții de lista de cumpărături pe care ți-ai făcut-o și să nu ajungi din decizii impulsive să cumperi jumătate din magazin. Chiar dacă nu avem foarte mulți bani, suntem gurmanzi și nu apreciem corect modul în care se consumăm alimentele, așadar e bine să cumpărăm, „ca să fie acolo” sau că „este la reducere”. Să nu uităm, totuși, că și minimalismul este un stil de viață.
- Porționează mâncarea ca la restaurantele de lux
Probabil ai auzit de oamenii care se plâng de mâncarea vizibilă doar cu lupa atunci când frecventează un restaurant apreciat. Secretul restaurantelor este că nu vor să te îndoape ca la final să simți de parcă era mai bine flămând, ci îți servesc mâncarea în cantitatea corespunzătoare. Așa poți face și tu cu porția de paste de la cină: pune-ți mai puțin decât crezi că îți este suficient și dacă te simți destul de încrezător poți să mai umpli farfuria.
- Depozitează corect alimentele
Dacă n-ai respectat al doilea sfat sau altcumva au rămas resturi, atunci asigură-te că nu vor fi irosite. Pentru asta îți poți seta temperatura frigiderului la 5 grade, astfel încât să eviți apariția unor bacterii și să plasezi resturile sau alimentele vechi în față.
- Devino creativ cu resturile de mâncare
Nu ai nevoie de stele michelin pentru a pune carnea rămasa de la prânz în salata de la cină sau să pui legumele într-o frittata sau bananele în banana bread. Și cu atât mai puțin greu este să faci din pâinea veche crutoane pentru supa cremă.
Acum că ești mai conștient de ce impact poate să aibă un comportament alimentar raționalizat mai bine, poți să transmiți informația, și cine știe, poate cu o gesturi mici și gândire micro putem să ne bucurăm toți de satisfacerea unei nevoi esențiale pentru supraviețuire.
Surse info:bancapentrualimente.ro, adevărul.ro, libertatea.ro, buzzfeed.com, foodwaste.ro
Surse foto:olioex.com, ozharvest.org