Muzicianul și antreprenorul Eric Gibson a zis-o poate cel mai bine: „Anonymity is the truest expression of altruism.” Recent, am avut șansa de a descoperi o astfel de persoană, care-și pune integritatea mult deasupra identității, and, obviously, out of curiosity, I tried to get to know her. Nu în ceea ce privește numele sau numărul pe care-l poartă la pantofi, ci în materie de personalitate. Not to my surprise, realizatoarea paginii „Studentă în București”, turned out to be just as nice and genuine as I supposed. Dacă-i urmărești activitatea și ai vrea să știi mai multe, I advise you to start reading this interview, dacă-n schimb n-o faci, I advise you to start reading both the interview and her thought-provoking page. Enjoy!

1. Când, mai exact, ți-a venit ideea de a crea pagina de Facebook „Studentă în București” și care a fost motivația din spatele creării acesteia?

Pagina a luat naștere în vacanța de vară a anului 2014. În niciun caz nu a fost o chestiune premeditată, nu am analizat ,,piața”, nu am studiat alte pagini/bloguri-jurnal și așa mai departe; din contră, a fost o decizie spontană adoptată într-un moment de maximă plictiseală.

2. Care a fost factorul principal care te-a determinat să continui să scrii? Simți că ai o datorie față de cititorii tăi?

Am continuat să scriu fiindcă pagina a fost neașteptat de bine primită în spațiul virtual. Am fost, sincer, surprinsă să văd numărul aprecierilor crescând zilnic și oamenii, în număr din ce în ce mai mare, rupându-și din timpul lor pentru a-mi scrie câteva rânduri de încurajare. Probabil că, dacă nu aveam parte de un asemenea feedback pozitiv și motivațional, aș fi renunțat.

La a doua parte a întrebării o să am un răspuns care probabil nu-mi face cinste, dar care este sincer. Nu, nu am nicio datorie față de nimeni, iar asta este o lecție pe care am învățat-o de curând. Respect oamenii care mă citesc și încerc să le ofer lucruri frumoase, nu dintr-o datorie sau dintr-o obligație, fie ea și morală, ci pur și simplu pentru că așa simt, pentru că îmi este drag de legătura pe care am creat-o cu ei, pentru că facem schimb de zâmbete și așa mai departe.

3. Este pagina, la momentul actual, o parte importantă din viața ta?

Categoric, da! Este mai mult decât un spațiu virtual în care mă refugiez din când în când, este propria mea construcție, spațiul meu de amintiri, precum și rezultatul implicării și muncii mele.

4. Simți că o parte din farmecul paginii este reprezentată de anonimatul tău sau ai un alt motiv pentru care preferi să nu-ți fie cunoscut numele?

Într-adevăr, anonimatul meu aduce un farmec special paginii, însa nu de dragul acestui farmec prefer să rămân doar M. În realitate sunt mai multe motive pentru care nu îmi dezvălui identitatea. În primul rând, nu vreau să transform pagina dintr-una care promovează concepte și idei frumoase, în una de validare personală. Mi-ar plăcea, de exemplu, să pot să organizez o activitate de natură caritabilă fără să pară că mă laud cu ea și fără să îmi asum credite. În al doilea rând, încă nu știu în ce direcție să o apuc în ceea ce privește pagina, motiv pentru care nu consider înțeleaptă decizia de a mă expune. De exemplu, iau serios în calcul posibilitatea de a scrie, în viitor, un jurnal de dragoste cu tentă erotică.

5. Există cineva care îți cunoaște identitatea?

Da, sunt persoane față de care n-am reușit să păstrez secretul, iar aici mă refer, în special, la prietenii apropiați și la doi foști iubiți.

6. De ce o pagină de Facebook și nu un blog?

Pentru că habar nu am cum să îmi fac unul care să arate cât de cât decent. :)) Oricum, plănuiesc să rezolv problema cât de curând.

7. Ce crezi că diferențiază pagina ta de celelalte existente?

Hmm, „Studentă în București” nu este încă o pagină bine definită, dar este și sper să rămână o pagină care promovează idei, atitudini și concepte de bun-simț, în niciun caz oameni sau produse. E posibil să mă ia valul și să ajung, la un moment dat, să fac reclamă unor produse/evenimente/oameni în care nu cred, de dragul avantajelor personale. Dacă se întâmplă asta, mă bazez pe voi să mă trageți de mânecă.

8. Ne-ar plăcea, dacă numele nu ți-l putem afla, să știm câteva detalii picante despre tine.

Detalii picante despre mine? Îmi place sportul în general, sporturile extreme, în special, sunt îndrăgostită de tot ce înseamnă artă, locuiesc singură și culoarea mea preferată este mov.

9. Dacă te-ai descrie în doar trei cuvinte, care ar fi acelea?

Sinceritate, corectitudine, trândăvie. 😀

10. Is there an embarassing situation you’d like to share? (întrebarea sună mai bine în engleză :D)

Chiar luni am avut o peripeție de genul ăsta. Am defilat ca o lady vreo 4 ore prin oraș, cu o fustă creion de piele maro, de care sunt foarte mândră și care îmi stă foarte bine. La un moment dat, un tip foarte drăguț pune mâna pe umărul meu și îmi spune că mi-a plesnit fusta. Am cam intrat în pământ, dar supraviețuiesc.

11. Te-ai gândit la a menține pagina activă și după încheierea perioadei de studenție sau iei în considerare predarea ștafetei unei alte „Studente din București”?

Inițial am considerat și varianta ștafetei, însă nu cred că m-aș putea despărți de „Studentă în București.” Este proiectul meu de suflet pe care l-am crescut de la zero și la care țin foarte mult. Cel mult, pot să îi schimb ușor traiectoria, însă nu intenționez să renunț la ea.

Stundetă în București

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here