De ziua internaţională a teatrului nu puteam vorbi decât despre un spectacol care declanşează în unii oameni pasiunea pentru această minunată arta, iar altora le-o amplifica. Spectacolul – refugiu şi iluzie. Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu mă refugiez de realitatea care ştiu că se va opri în pragul teatrului şi cred în iluzia unei lumi de poveste. Uit că sunt pe un scaun, în public, într-o sală, iar ceea ce se întâmplă pe scena este tot ce există şi în mintea mea. Uneori îmi mai zboară mintea, însă la muncă din spatele a ceea ce am ajuns văd şi atunci apreciez şi mai tare. Iar stările actorilor devin şi ale mele. La final îmi doresc să ofer atâtea aplauze încât să mă pot revanşa pentru bucuria uriaşă primită.
Un astfel de spectacol este „Exil în pământul uitării”, regizat de Andreea Tănăsescu. De ziua mondială a teatrului şi în calitate de iubitoare a lui, îmi permit să scriu cu subiectivism despre spectacolul, care până acum m-a impresionat cel mai mult, şi să nu mai joc rolul criticului obiectiv. De fapt, emoţia resimţită nici nu-mi permite să-mi declar neutralitatea. Iar critică are şi ea limitele ei. Niciun critic nu poate stabili sau impune ce trebuie să-ţi placă şi ce nu. În momentul în care tu ai plecat acasă cu spectacolul în minte şi l-ai purtat ceva timp după tine, poţi fi convins că a fost bun.
„Exil în pământul uitării” este un spectacol de teatru-dans, un omagiu adus scriitorului B. Fundoianu, evreu de origine română născut la Iaşi, poet, filososf, critic literar, eseist, şi publicist de origine franceză, ucis în lagărul de la Auschwitz-Birkenau, în anul 1944.
O păpuşă aşezată pe o valiză, în fundal negru şi sub lumina albă îşi aşteaptă păpuşarul şi cei 15 actori care intră în paşi sacadaţi şi transmit o stare de nervozitate, de încordare. Regizoarea şi coregrafa Andreea Tănăsescu reuşeşte să creeze mişcări sub forma trăirilor emoţionale. Cu eleganţă şi măiestrie, actorii transpun în pași de dans sentimentele despărţirii de cei iubiţi, ale cumplitei aşteptări de dinainte de venirea trenurilor morţii, groaza deportării spre lagăr sau revolta faţă de un regim care a pedepsit evreii pentru o crimă pe care nu au făcut-o. Scena camerei de gazare este prezentat în ritmurile resemnării interioare, dar al unui dramatism exterior. Lumina roşie, fundalul negru şi sunetul grav de fundal aduc lagărul de la Auschwitz pe scena teatrului.
Momentul în care personajele îşi aruncă mingi în formă de capete de oameni este metaforă absurdului unui război în care indivizii devin nişte jucării în mâinile celor care poartă armele, iar viaţa lor este devalorizată total. Victimele îşi pierd orice calitate, sunt dezumanizate şi reduse la stadiul de simple numere.
În final, Darius Daradici, un actor foarte expresiv şi în acest spectacol, interpretează un monolog extraordinar, care ar trebui să ne pună pe gânduri pe noi, „oamenii antipodurilor”, care cădem în păcatul de a fi „atât de plini de noi.”
Cred că nu se putea exprima într-un mod mai sugestiv revolta faţă de cea mai tragică formă de îngrădire a libertăţii din istorie – Holocaustul, decta prin dans. Aceasta este arta în care libertatea îţi este permisă pe deplin, ea poate fi exploatată şi valorificată după bunul plac. Nu te îngrădeşte nici dimensiunea pânzei, a blocului de fildeş sau marmură şi nici lumina deloc bună care ar putea strica rezultatul.
„Exil în pământul uitării” este spectacolul pe care deocamdată eu am mers să-l văd de trei ori, iar de fiecare dată am plecat cu emoţii şi mai mari decât anterior. Mergeţi la teatru şi încercaţi să simţiţi consumul actorilor şi ceea ce ei vor să vă transmită. Apreciaţi-i pe cei care merită şi munca lor. Veţi vedea că totul devine mai frumos. Iar „Dacă v-a plăcut la teatru/ Mai veniţi din când în când.” („Regele, bufonul şi domnii şobolani”, de Matei Visniec)
Distributia:Mircea Dragoman, Viroca Bantaș, Marius Călugărița, Darius Daradici, Nicolae Predica, Bogdan Iacob, Simona Mandache, Ana Maria Vișan, Diana Chira, Sabina Ioniță, Anuka Levanovici, Diana Gal, Ionuț Diniță, Horea Suciu, Răzvan Rotaru.
Redactor: Alina Păduraru
Sursă foto: teatrul-evreiesc.ro
