sine
Sursă: Unsplash

Social media devine din ce în ce mai mult folosită de generațiile tinere, acestea alocând un număr semnificant de ore din zi pentru a rămâne la curent cu tot ceea ce se postează.

Din cauza fluxului mare de informații pe care oamenii îl filtrează, șansa de a fi influențați a crescut considerabil, iar degradarea stimei de sine şi a sănătăţii mentale sunt unele dintre cele mai cunoscute consecințe ale social media.

Conturul unei lumi false

Adesea, tot ceea ce se postează pe social media are un caracter pozitiv care  conturează o imagine idealizată a celui care dorește să își creeze o imagine publică.

Unii tineri au ales să ne menţioneze câteva dintre efectele social media asupra lor, motiv pentru care îi vom asculta pe Teodora, Monica, Şerban, Betti, Damian-Sebastian şi Andrada:

Teodora Coțofană, spre exemplu, consideră că figurile publice, aleg o astfel de abordare pentru validare și poate chiar sponsorizări, în timp ce Monica Ciobanu a adăugat că un alt motiv ar fi nesiguranța pe care acestea doresc să o mascheze.

În timp ce la prima vedere, alegerea de a posta doar momente pozitive pare a avea un caracter inofensiv, ea poate crea un sentiment demoralizator pentru cei care le văd. Șerban Suciu a spus că ”într-un fel se vinde o imagine care poate deveni toxică pentru că nu toți putem să lucrăm opt ore pe zi, să citim două ore, să mâncăm trei salate și să avem timp pentru seriale, în timp ce avem și doi bebeluși” în cazul celor care creează conținut de natură productivă.

Totuși, în ultimul an, postări care au un aspect realistic al vieții au început să circule mai mult pe social media, cu scopul de a normaliza ideea că și figurile publice sunt oameni și nu ceva de neatins. Un exemplu pentru această cauză este Joann, persoană publică din Olanda, care în ultimele luni a creat mai multe postări ce vizează ideea că orice om, fie creator de conținut sau nu, are și zile rele.

Nevoie de astfel de asigurări este necesară, deoarece conform studiului prezentat de Bailey Parnell în cadrul TEDxRyersonU, 40% dintre oameni au avut experiențe negative în mediul online, în care au primit comentarii jignitoare, iar figurile publice nu sunt o excepție din acest procent.

Indiferent de ce fel de conținut decide cineva să creeze, mereu vor exista oameni care să critice într-un fel demoralizator persoanele respective. Platforma TikTok, care a devenit populară în ultimii doi ani în rândul tinenerilor, este diversificată ceea ce produce o șansă mai mare la a primi comentarii jignitoare.

Anumite persoane tind să invalideze altele pe baza unor stereotipuri create în jurul unei situații pe această platformă. Andrada Bădilă, o altă adolescentă cu care am vorbit, a dat ca exemplu invalidarea care are loc în cadrul comunității LGBTQ+, deoarece poate o persoană nu are o relație proastă cu părinții sau nu a fost marginalizată în liceu, lucru care îi fac pe alții să comenteze în așa fel încât persoana să își piardă din stima de sine și să se întrebe dacă are loc în comunitate.

Ceea ce se postează în social media este, de altfel, un produs pe care lumea îl poate vedea și despre care își poate da cu părerea, însă Bailey spune cum adesea postări se șterg pentru că aprecierile nu sunt satisfăcătoare. Damian-Sebastian Bogdan a accentuat această idee prin a spune că ”mai nou toți avem nevoie de acea apreciere, care ne degradează din cauza felului în care urmărim câte aprecieri avem” , iar Șerban a afirmat că se simte bine atunci când observă că lumea este de acord cu mesajul pe care l-a transmis într-o postare.

media
Sursă: Unsplash

Totuși, dacă ar fi să se pună problema de o regulare mai strictă sau chiar renunțarea totală la social media, răspunsul ar fi negativ. Betti Serfőző consideră că totul depinde de felul în care cineva învață să filtreze informația, iar Sebastian crede că o reglementare mai strictă a social media nu este necesară, deoarece ea este un spațiu în care oamenii se pot exprima liber.

De la o stimă de sine la alta

Datorită felului în care fiecare persoană este diferită de alta, influența pe care social media o are asupra stimei de sine oscilează de la caz la caz.

Monica a zis că nu se simte foarte influențată de social media pe parte fizică, dar mai mult pe partea productivă și, odată cu pandemia, prin frica de a nu rămâne pe dinafară. Acest lucru s-a întâmplat și din cauza faptului că, odată cu pandemia, sentimentul de singurătate s-a accentuat.

Probleme cu partea productivă a social media are și Andrada, care a explicat cum începe să se compare cu oameni care par mai apți decât ea la lucrurile în care ea vrea să exceleze, iar Șerban a admis că unele postări îi induc anxietate și că unele mesaje motivaționale i se par inhibatoare.

Pe de altă parte, Teodora a povestit cum, pentru o perioadă de timp, ea avea complexități din cauza postărilor pe care le vedea cu fete care arătau foarte bine și că încerca să arate ca ele. Ea a mai adaugat că decidea rar să nu mai urmărească o persoană, în cazurile în care îi venea să plângă. De asemenea, există și persoane ca Betti și Sebastian care au spus că nu simt că sunt inflențați de ceea ce văd pe social media.

Când se pune problema dacă timpul petrecut pe social media devine un factor important în scăderea stimei de sine, Șerban a explicat că totul se rezumă la conținutul pe care cineva îl consumă, deoarece o persoană care urmărește pagini de memes este mai puțin probabil să se confrunte cu o scădere a stimei de sine, decât o persoană care consumă conținut de fitness.

Un studiu realizat de Alyssa Saiphoo și echipa sa dezvăluie că persoanele cu o stimă de sine scăzută pot sta mai mult pe social media pentru a evita situații care creează discomfort, ceea ce evidențiează o posibilitate de a corela timpul petrecut pe social media cu stima de sine.

Conform lui Bailey Parnell, social media nu este nici rea, nici bună. Totul depinde de cum se filtrează informația, iar primul pas este recunoașterea unei probleme, urmând ca persoana în cauză să observe cum se simte după ce vede o postare sau navighează pe rețele de socializare, ca în final să își dea seama dacă îi face bine sau nu.