Pe 19 august a început cea de-a treia ediție a școlii de vară „Arhitectura tradițională în Geoparcul Platoul Mehedinți”. Timp de două săptămâni, studenții participanți studiază potențialul de dezvoltare durabilă, culturală și turistică, al comunei Balta și continuă procesul de construire al ecomuzeului.
Reprezentanții comunității locale sunt invitați la discuții despre implicare și dezvoltare și la proiecții de film care investighează specificul României rurale.
Pe parcursul celor doua ateliere organizate în cadrul școlii de vară, studenții vor participa la procesul de dezvoltare al ecomuzeului, un instrument care aparține comunităţii locale și prin care este controlat procesul de schimbare şi modernizare,vor fi implicați în restaurarea și reconversia unei clădiri, vor documenta tehnicile de construcție și de renovare actuale și vor documenta istoriile sociale ale localnicilor care și-au câștigat existența din minerit.
Activitățile școlii de vară sunt coordonate de către membrii echipei multidisciplinare formată din: Alexandra Mihăilciuc (arhitect), Andrei Tache (arhitect), Andrei Mihail (antropolog), Bianca-Maria Bălșan (manager cultural), Alexandru Vasiliu (arhitect), Alexandra Anastasiu (architect), Ana Dora Matei (architect) și alți experți din domenii complementare.
În prima zi de activități, studenții împreună cu echipa de proiect au derulat o vizită de documentare în satul Balta, urmată de discuții pe tema specificului arhitectural local și soluțiile potrivite pentru amenajarea interioarelor -mobilierul, elementele de decor și materialele de lucru necesare.
În zilele următoare, ca parte practică, studenții vor crea, în echipe, schițe de design de mobilier în acord cu specificul local și vor începe producția obiectelor de design contemporan inspirat din tradițional.
În după-masa primei zile de școală, participanții împreună cu arhitecții au continuat dezbaterile pe tema potențialului turistic al satului Balta și despre cum poate fi făcută conversia de la un spațiu de cazare la o adevărată experiență ecoturistică, prin echilibrarea specificului local cu nevoile prezentului.
Seara s-a încheiat cu proiecția documentarului Materie și gest (România, 2018), în regia Dianei Iabrasu, un film născut organic în timpul unui atelier internațional de dulgherie tradițională, desfăşurat la Ţibăneşti, în curtea conacului Carp.
Joi, 22 august, de la ora 17:00, la After-school Balta, Asociația MAIE invită comunitatea din comuna Balta și studenții participanți la școala de vară la o întâlnire de redescoperire a satelor şi a comunităţilor care îşi crează un drum către viitor în cadrul atelierului „Poveşti din alte locuri. Comunităţi care cresc.”
O discuţie lejeră despre împreună, clădire şi căi de dezvoltare locală pornind de la alte exemple de intervențiide succes în comunități: Țigănești, Țibănești, workshop-urile Pro Patrimonio, Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, Ambulanța pentru Monumente, Bloc. Unblock – intervenție în scara Blocului Liric din București.
Pe 24 august, la Căminul Cultural din Costești,și pe 25 august, la Școala din Balta, de la orele 20:00, vor fi proiectate, cu sprijinul One World la Școală, două producții cinematografice românești care explorează temele vieții rurale: Planeta Petrila (regia Andrei Dăscălescu, România, 2016) și Varză, cartofi și alți demoni (regia Șerban Georgescu, România, 2016). Intrarea este liberă.
Anca Majuru va discuta cu participanții despreImportanța patrimoniului construit, iar Raluca Petrenel (WWF) despre Importanța patrimoniului natural pentru dezvoltare.Studenții vor avea prilejul să descopere potențialul de valorificare alpatrimoniului natural din regiune, cu ocazia vizitei la Peștera Topolnița, una dintre cele mai complexe peșteri din România și a doua ca mărime din țară.
În cadrul atelierului de documentare, pornind de la rezultatele studiilor anterioare și a ghidurilor de bună practică dezvoltate la școala de vară, studenții vor realiza o cercetarea sociologică pe teren, sub îndrumarea antropologului Andrei Mihail și a arhitecților Alexandru Vasiliu, Alexandra Anastasiu,Ana-Dora Matei și în colaborare cu reprezentanții comunității locale.
Cercetarea va urmări documentarea istoriilor sociale ale localnicilor care și-au câștigat existența din minerit și investigarea tipurilor de materiale utilizate în renovarea construcțiilor vechi și în proiectarea celor noi, precum și motivația de selectare a diferitelor materiale. Rezultatele cercetării despre materialele de construcție vor fi folosite în realizarea ghidului de bune practici realizat de Irina Nemțeanu și Alexandra Anastasiu.
