joi, mai 19, 2022
Recrutare IQool
AcasăLifeStyleSchimb de experienţă într-un liceu din Germania sau SUA

Schimb de experienţă într-un liceu din Germania sau SUA

David Maticu este în prezent student  în anul III şi locuieşte în Cluj de trei ani. Pe perioada liceului însă, acesta a studiat atât în Baia Mare, cât şi la licee din Germania şi SUA, prin programele de schimburi de experientă internaţionale “Youth for Understanding” (YFU) şi Future Leader Exchange (FLEX). Acesta mi-a povestit despre perioada de pregatire pentru aceste programe, provocarile pe care le aduce un schimb de experienţă şi echivalarea notelor.

David, student la Inginerie Industrială, Robotică şi Managementul Producţiei, specializarea Tehnologia Construcţiilor de Maşini în limba germană recomandă schimburile de experienţă oricui, considerându-le chiar “un must-have”. Povestea celor trei ani în care a studiat în trei licee diferite a început în clasa a IX-a, când i-a fost prezentat proiectul asociaţiei internaţionale YFU, mai exact YFU România.

Cel de-al doilea program la care a participat a fost Future Leader Exchange (FLEX). După un an jumătate în care a învăţat din nou în Baia Mare, în clasa a XII-a a aplicat la acest program, destul de diferit de YFU. Spre deosebire de acesta, Future Leader Exchange este un program cu burse, care presupune un an întreg de studiu pentru participanţi, finanţat de către Guvernul SUA  şi administrat de Biroul pentru Relaţii Culturale şi Educaţionale din cadrul Departamentului de Stat. 

Care sunt etapele înscrierii?

Programele de schimb presupun repartizarea la o familie gazdă şi studiul în ţara aleasă. În ceea ce priveşte YFU, programele diferă in functie de durată, specific și preţ, elevul fiind cel care işi alege tipul de program pe care şi-l doreşte. Programele se adresează elevilor de liceu cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani, iar înscrierea la programele de schimburi de elevi se face întotdeauna în anul școlar premergător experienţei. Pentru a participa la un schimb în clasa a X-a, David a aplicat la începutul clasei a IX-a şi a fost un beneficiar al parteneriatului cu Germania.

Sursă: YFU România

După aplicare, urmează un interviu şi o perioadă de training. Aceste training-uri au scopul de a-i pregăti pe elevi din toate punctele de vedere pentru ceea ce urmează.

„Interviul te pune în tot felul de situaţii limită. Am primit întrebări cum ar fi: Ce faci dacă toată lumea se joacă un joc, tu nu ştii să joci jocul acela, dar nu îţi place nici să stai singur, pe margine? Vor să vadă cum gândeşti. Aşa începe. După aceea, au loc training-uri şi seminare de o săptămână pentru toţi participanţii din generaţia ta. E foarte fain, înveţi multe, e un mare câştig şi dacă doar participi la acest seminar.”, a declarat David.

După ce a continuat semestrul al doilea al clasei a X-a si clasa a XI-a în România, în clasa a XII-a s-a gândit să se înscrie la un alt program, FLEX: „Nu te-ai mai înscris niciodată într-un concurs gândindu-te că oricum nu ai nimic de pierdut dacă încerci şi nu câştigi?” De această dată, înscrierea a fost reprezentată de elaborarea unor eseuri în septembrie, urmând interviurile, un test de engleză şi la sfârşit, după anunţarea finaliştilor în aprilie, adică a celor care au primit bursa, perioada de pregătire. La început de august a plecat in SUA.

Sistemul de învăţământ – Ce este un consilier didactic?

Diferenţele majore întâmpinate de David nu ţin de structură, ci de organizarea materiei, întâlnind în ambele licee consilierul didactic şi sarcina de a-şi alege câteva materii de studiu. Asemănător cu România, aici există trei tipuri de licee – un liceu care te pregăteşte pentru o meserie, care nu îţi oferă posibilitatea de a da examenul de bacalaureat, unul intermediar, atât teoretic, cât şi practic, în urma căruia poţi susţine examenul şi tipul liceelor de top, la care nivelul de dificultate este cel mai greu. David a fost la un liceu de top, întrucât nivelul de dificultate al acestuia corespunde cu cel din România.

“În clasele a IX- a şi a X-a la liceele de top se fac la comun cu clasa ta mai multe materii de bază, cum ar fi limba şi literatura germană, matematică şi altele şi se aleg patru-cinci materii de către fiecare elev, la începutul anului cu un consilier didactic, existând unul pentru fiecare generaţie. Sunt anumite cerinţe: trebuie să alegi cel puţin o ştiinţă tehnică, cel puţin o ştiinţă a naturii; sunt practic materii grupate pe categorii şi trebuie aleasă cel puţin una dintre acelea.

În Germania sunt nişte standarde impuse la nivelul landului. Fiecare liceu îşi impune propriile reguli referitoare la materii şi alte alegeri referitoare la organizare în funcţie de ceea ce li se potriveşte comunităţii lor, însă se ţine totuşi cont de o programă venită de la nivel federal si statal care trebuie respectată.”

Împreună cu familia gazdă, David se afla la un meci de fotbal la Olympiastadion în Berlin, în primul semestru al clasei a X-a.

În America, David a fost la un liceu de la ţară, în Hamilton, Montana, cu un program normal, ca în celelalte state, însă cu mai puţini elevi, bineînţeles, fiind un liceu mai mic. Şi aici există un consilier didactic. De această dată, materiile trebuiau stabilite cu acesta în funcţie de cerinţele de echivalare a examenului de bacalaureat.

Echivalarea notelor în schimburile de experienţă

Ce ai studiat tu în Germania şi în SUA a avut legatură cu profilul din Baia Mare?

„Nu trebuie să dai o diferenţă, cum ar fi nişte teste la materiile pe care nu le faci în Germania, dar le aveai în România, ca să îţi echivalezi media. Notele nu se traduc, în catalog fiind trecut «echivalat conform ordinului Inspectoratului Şcolar al judeţului X, din data de, anul… », fapt pe care eu nu l-am ştiut atunci, astfel că am ales materii  asemănătoare.  În America mi-am impus să îmi aleg ce materii vreau eu, pentru că ştiam că nu am de echivalat nimic aşa cum credeam în Germania. Aşa că am experimentat foarte multe materii: fotografie, modelare şi imprimare 3D.

În ceea ce priveşte bacalaureatul, Ministerul Educaţiei este cel care impune cerinţele. Ca să echivalezi bacalaureatul de la un liceu din SUA ai nevoie de diploma de absolvire de la liceul de acolo împreună cu rezultatul unui test standardizat SAT sau ACT.”

Ceremonia de absolvire a liceului în Hamilton, Montana

O noua comunitate şi o nouă familie –  „Am învăţat să nu generalizez nimic la o cultură”

Ajuns în Postdam,  la aproximativ 30 km de Berlin, la familia gazda, David a nimerit într-o familie „foarte tradiţională germană”: „O familie cu rigori de etichetă, să mâncăm toţi, la aceaşi oră, împreună, fiecare cu locul lui la masă. Nu pot generaliza, am învăţat să nu generalizez nimic referitor la o cultură. Eu pot să compar familia mea din România cu familia din Germania. Trebuie să ai foarte multă răbdare şi să nu te aştepţi ca doar ei să te înţeleagă pe tine sau doar tu pe ei. Trebuie să dai şi familiei timp, pentru că şi pentru ei este ceva nou până la urmă să aibă un străin în casă.”

Faptul ca ai mai avut o experienţă anterioară te-a ajutat să te acomodezi mai bine a doua oară, în America?

„Pot spune că Germania a fost ca un semestru de pregătire înainte de America şi am putut să învăţ din primele lecţii. America a fost o provocare şi mai mare. Dacă între stilul de viaţă din Germania şi cel din România sunt câteva asemănări, oraşul, programul de la şcoală, programul meu de după ore, în America nu era nimic asemănător, având în vedere locul în care am ajuns, Hamilton Montana, foarte tradiţional western, de peste 20 de ori mai mic decat Baia Mare, cu puţin peste 5.000 de locuitori. Aici, preocupările copiilor şi adulţilor erau total diferite. Ieşeam la vânătoare, la pescuit, cu cortul.”

Dacă un elev decide să meargă să îşi vadă părinţii, sau dacă părinţii vin să îl viziteze, elevul pierde programul. Întrebându-l pe David dacă nu i se pare ciudată această condiţie, el mi-a spus: Astfel de vizite îţi fac mai mult rău decât bine. Tu eşti acolo ca să îţi scufunzi mintea şi principiile într-o cultură diferită. Dacă cineva vine şi întrerupe brusc programul, creierul tău se simte ca între două lumi.”

Şcoala în America – Unde e mai bine?

„Not better, not worse, just different” e unul din motto-urile acestui program pentru mine. Nu pot spune că America e mai bună sau că e mai rea. E pur şi simplu diferit. E foarte fain sistemul educaţional, care te lasă să alegi. Nu e ca în România unde în clasa a IX-a te-ai înscris la mate-info, începi să observi că nu îţi place , dar dacă nu te transferi, patru ani de zile trebuie să faci mate-info. Aici iţi poţi schimba materiile în fiecare semestru, fără niciun preţ. Trebuie doar să vorbeşti cu consilierul.

Totuşi, când am ajuns acolo, colegii se plângeau că liceul în America e naşpa, iar eu le-am povestit despre cum e la noi. Am încercat să le transmit viziunea mea, că în România e groaznic să nu îţi alegi materiile, că profesorii dau mult de lucru, le explicam că ar trebui să vadă aceste aspecte ca fiind negative şi le arătam aspectele pozitive de aici, din America, însă nu reuşeam să îi conving. Cred că avem nevoie cateodată de asta, să ajungi în celălalt capăt al lumii, sa îţi spună oamenii de la ţară din America despre lucrurile bune din Romania, în care tu vezi numai dezavantaje.”


În Germania David a creat o legătură foarte apropiată cu bunicul din familia gazdă, vizitându-l până acum de două ori. Cu oamenii din America a creat legături puternice şi deşi au trecut trei ani, încă vorbeşte cu prietenii de acolo.

„De foarte multe ori oamenii când pleacă în alte ţări, aduc şi un bagaj de preconcepţii – oamenii sunt într-un anumit fel, iar oraşele şi casele arată în alt fel. Fiecare persoană experimentează călătoriile în alt mod. De aceea nu mai ţin să am mereu dreptate, fapt pe care îl integrez la lecţia de adaptabilitate. Nu te poţi conecta cu o comunitate dacă tu, crezi că le ştii pe toate. Trebuie să fii adaptabil. Întreabă-te: Cum vede persoana din faţa mea lucrurile? Despre asta sunt schimburile de experienţă.”

Citeşte şi: Student în Los Angeles – „Abia acum realizez cât de departe sunt de toată lumea”

RELATED ARTICLES
spot_img

Most Popular