Sursă foto: https://www.wsj.com/articles/know-enough-not-to-act-like-a-know-it-all-11547047800

În contextul actual, pe lângă pandemia de coronavirus, infodemia – amalgamul de informaţii, ştiri false şi dezinformare, manipularea şi extremismul ce vin din sfera politică, românii mai sunt victime şi ale efectului Dunning-Kruger. Sau au fost dintotdeauna?

Dar ce-i Dunning-Kruger ăsta?

E foarte simplu. Efectul Dunning-Kruger constă în modul eronat prin care ne vedem propria competenţă. Ne supraestimăm abilităţile şi credem că acestea sunt mai valoroase decât ar fi ele în realitate. Acest efect este observat mai uşor atunci când ne raportăm la un singur domeniu: cunoaştem atât de puţine lucruri încât totul pare simplu de înţeles, iar nevoia de a aprofunda informaţiile nu îşi mai face simţită prezenţa. Ne dăm cu toţii seama că această superioritate iluzorie nu duce la nimic bun.

Domeniile în care ne supraestimăm competenţa sunt multiple şi variate: sănătatea, etica, psihologia, condusul, ingineria, politica, gastronomia şi putem continua la nesfârşit. Toate acestea sunt domenii în care românii cred că excelează, iar lucrul acesta este uşor de observat: Întrebaţi-vă prietenii cât de bine cred ei că se descurcă la condus. Întrebaţi-vă rudele cât de bine cred ele că ar cunoaşte politica. Şi rugaţi orice persoană să îşi dea cu părerea în comentariile vreunei ştiri din sănătate. Sigur veţi observa, în toate cazurile, urme ale acelei superiorităţi iluzorii despre care vorbeam.

Şi de ce e asta greşit? Oamenii au încredere în ei până la urmă, nu?

Da, oamenii au încredere în ei. Cu toate acestea, stima de sine nu oferă şi competenţă. În acest fel, experţii, oamenii care într-adevăr au competenţa şi abilităţile necesare pentru a se pronunţa cu privire la un domeniu, sunt daţi la o parte. Poate nu este o problemă atât de mare în gastronomie: tu vrei să foloseşti ulei, chiar dacă reţeta îţi cere unt. În regulă, poftă bună! Este însă o problemă în momentul în care persoanele fără pregătire de specialitate încep să fie mai ascultate decât specialiştii, în privinţa domeniilor mult mai importante.

Să ne gândim, din nou, la sănătate. Ne putem imagina un personaj fără nicio specializare în acest domeniu, care să înlăture părerile avizate ale doctorilor şi ale epidemiologilor. Poate discursul acelui personaj ar prinde la o parte din public şi aceşti oameni avizaţi ar putea fi numiţi „criminali” ori „asasini” într-un apogeu al acelei superiorităţi iluzorii pe care se bazează personajul menţionat iniţial. Ar fi cu adevărat tragic să se întâmple asta.

Sursă foto: https://thedecisionlab.com/biases/dunning-kruger-effect/

Cu toţii suntem vulnerabili în faţa acestui efect. Nu, nu este ceva ce afectează doar românii, doar oamenii fără studii sau doar oamenii cu studii universitare. Fiecare dintre noi are o zonă (sau mai multe) de incompetenţă pe care nu o sesizează. Adesea, odată ce putem identifica aceste zone, ne acceptăm incompetenţa şi încercăm să ne educăm în acest sens ori să ascultăm persoanele avizate. Din păcate, atunci când nu observăm incompetenţa, tindem să credem că suntem mai buni decât toţi ceilalţi, incluzând aici şi specialiştii; iar oamenii cu adevărat competenţi, tind să creadă că toţi ceilalţi cunosc şi înţeleg respectivele informaţii, fără a-şi da seama de propriile lor abilităţi şi competenţe.

De ce se întâmplă asta? Fiindcă noi toţi percepem realitatea prin filtre proprii şi nicio realitate nu este cea absolută.

Ce poţi face pentru a diminua efectul Dunning-Kruger?

  1. Cere şi ascultă părerile altor oameni. Chiar dacă nu le înţelegi din primul moment, nu le elimina. Oricât de prostesc, inutil sau ignorant ar fi un răspuns, nu îl elimina dintre posibilităţi. Încearcă să vezi prin ce filtre este trecută acea părere şi înţelege motivaţia din spatele ei. Ia totuşi în considerare pregătirea pe care o are un om atunci când îţi oferă o părere.
  2. Nu te opri niciodată din învăţat. Întotdeuna vor exista lucruri noi pe care să le înveţi, schimbări pe care să le înţelegi şi aptitudini pe care să le deprinzi. Nu te limita la a crede că un lucru, odată învăţat, rămâne sub aceeaşi formă şi nu ai nevoie de informaţii suplimentare pe parcurs. Da, asta se aplică şi la condus, mers pe bicicletă, gătit, gramatică şi orice alt subiect ar fi în mintea ta.
  3. Înţelege că oamenii au realitatea lor şi tu o ai pe a ta. Asta nu înseamnă că a ta este mai bună, ci doar că vezi lucrurile într-un mod diferit. Informează-te. Învaţă. Nu înlătura părerile care nu îţi satisfac convingerile şi nu te înconjura doar de oameni care îţi susţin afirmaţiile.

Surse / de aprofundat: consultanta-psihologica.com, verywellmind.com