Românii nu mai citesc sau obiceiurile de citit din prezent sunt diferite?

0
136
Books and cap on the keyboard of a latop, 3d rendering,conceptual image. online education and learning concepts.

Românii nu mai citesc”, iar tinerii „stau prea mult pe telefoane”. Cum a ajuns toată lumea la aceste concluzii şi cât sunt de adevărate? Explicaţia constă în faptul că obiceiurile de citit ale oamenilor s-au schimbat în toată lumea odată cu schimbările din societate, inclusiv în România. Horea Poenar, profesor de Literatură la Facultatea de Litere din cadrul Unibersităţii Babeş Bolyai din Cluj-Napoca explică factorii din societate care influenţează direct şi consumul de carte.

Obiceiurile de citit se modifică constant. În prezent, studiile arată că nu cantitatea de informaţie asimilată a scăzut, obiceiurile de citit fiind cele care s-au schimbat. Lucrurile care se pot diferenţia de la perioadă la perioadă sunt, de exemplu, tipul de informaţie citită, formatul cărţilor şi al articolelor din mass-media, publicul. Totodată, schimbările din societate au permis modificarea valorilor şi intereselor umane şi, prin urmare, şi modificarea informaţiilor pe care le căutam şi pe care le citim.

Platforma online de baze de date Statista a întocmit o serie de statistici referitoare la obiceiurile persoanelor din Statele Unite ale Americii în ceea ce priveşte cititul în 2021, alcătuind un dossier. Acest dossier oferă un exemplu care demonstrează faptul că obiceiurile de citit ale oamenilor se modifică în funcţie de schimbările din societate, susţinând că pandemia a influenţat creşterea intervalului de timp pe care cetăţenii l-au acordat cititului.

Sursă:Pexels

Acest interval a ajuns la o medie de 20 de minute pe zi, „un număr mai mare faţă de anii trecuţi”. Cauza este consumul mai mare de presă. Practic, din cauza pandemiei, oamenii au petrecut mai mult timp citind despre situaţia actuală a lumii. De asemenea, studiul arată că această tendinţă de creştere a consumatorilor de mass-media a început încă dinainte de pandemie şi va continua să crească datorită evoluţiei formatelor media şi device-urilor.

În ceea ce priveşte grupele de vârstă, conform acestui studiu, milenialii sunt cei care citesc cele mai multe cărţi. Generaţia Z citeşte, însă sursa principală de luare a informaţiilor nu este literatura, ci ştirile citite în format online.

Factorii principali care contribuie la schimbarea obiceiurilor de citit

Horea Poenar susţine că în România şi în toată lumea se realizează în prezent o trecere de la cititul de cărţi la consumul mai ridicat de mass-media, dar şi de social media. Pentru acesta, revoluţia din 1989 a permis o libertate mai mare de gândire şi o deschidere spre noile tehnologii.

„Acest public s-a diminuat faţă de situaţia de dinainte de ’89 din criterii economice, din criteriile care iau în calcul noile tehnologii – Internetul, reţelele sociale, mass-media, canalele de televiziune, care ne mănâncă tot mai mult timp. Aşa că foarte mulţi sunt formaţi spre a consuma asemenea forme de «artă» şi nu mai investesc timp şi energie în lectura propriu-zisă.

Pe de altă parte, înainte de ’89 exista o presă controlată, care nu prezenta interes. Literatura era o îndeletnicre în care puteai găsi o formă de libertate. Indiferent cât de puternică a fost cenzura, nu a fost una totală, ca cea din articolele Scânteia. Literatura avea o formă de libertate, care dădea senzaţia cititorului că nu se află cu totul într-o societate în care inclusiv gândirea sa este controlată.”

Sursă:Pexels

De asemenea, se poate vorbi şi despre o schimbare de valori, despre care Horea Poenar spune: „Trăim într-o societate în care lumea s-a resemnat cu situaţia actuală – criteriul economico-financiar este important şi când ai multe responsabilităţi, job, copii şi altele trebuie să te adaptezi.”

Din acest motiv, consideră că tipologiile de carte pe care le cumpărăm s-au modificat şi ele, tot datorită schimbului de valori la nivel de societate şi a stilului de viaţă din prezent – mai agitat, cu mult mai puţin timp liber, cu mai multe forme de divertisment la dispoziţia noastră, care nu ne permit să citim la fel de mult.

Totodată, Horea Poenar susţine că acum multe dintre cărţile citite sunt cărţi care să ne satisfacă nevoia de a ne simţi împăcaţi cu noi înşine, precum cele de management, auto-instruire, de self-improvement sau cărţi pe care le vedem promovate intens pe instagram: „Aşa e lumea. O adaptare a cititorului la un sistem al pieţei. Influencerii recomandă o anumită carte de management pe care o consideră ei importantă pentru dezvoltare.”

„De-a lungul anilor, mergând ca profesori de la Litere să facem inspecţii pentru obţinerea gradului I în licee, deci, vâzând mulţi profesori şi elevi la lucru, am văzut elevi cu pasiune  pentru literatură şi profesori spunând: «Părinţii nu îl vor da la Litere, ci la Drept, la Ştiinţe Economice, ca să aibă mai multe şanse în lume.» Cred că acest lucru e foarte trist, pentru că acei copii care cresc cu astfel de pasiuni vor trăi cu frustrarea că nu le-au urmat.”


Într-adevăr, aşa cum precizează un studiu realizat de Dan Lungu, perioada de după căderea dictaturii comuniste în România a venit cu multe schimbări care au afectat şi profilul consumatorilor de cultură. De asemenea, acest studiu precizează că în ultimii 30 de ani, a fost destul de dificilă producerea datelor despre consumul cultural:

„În anii de după căderea dictaturii în România, problemele politice şi economice au acaparat atât de mult interesul oamenilor obişnuiţi şi al puterii politice, încât chestiunile legate de cultură s-au găsit mult timp într-un con de umbră. Tema cea mai dezbătută în această perioadă a fost cea a tranziţiei României de la economia centralizată şi conducerea dictatorială către o economie de piaţă şi o societate democratică, precum şi problemele noii lumi: sărăcie, şomaj, migraţie, corupţie.

Cultura îşi găseşte cu greu locul în această ecuaţie şi apare mai degrabă sub forma culturii civice sau politice, astfel încât drumul până la producerea datelor privind consumul cultural al românilor este destul de lung. Odată cu dispariţia cenzurii politice şi recâştigarea libertăţii de expresie în 1989, chestiunea culturii pare rezolvată sau cel puţin neproblematică.”

Ce s-a citit în ultimul timp la nivel global – Formate şi vânzări de cărţi

75% dintre respondenții la un sondaj din 2021 realizat de Statista în US spun că au citit o carte în orice format în ultimul an. În ciuda faptului că formatele media online sunt acum opțiunea preferată pentru mulți consumatori când vine vorba de televiziune, muzică și jocuri, cărțile tipărite sunt de departe cel mai popular format în rândul cititorilor din Statele Unite.

Vânzările de cărți electronice sunt în creștere, deși tipărirea va rămâne formatul dominant pentru mulți ani de acum înainte, cu peste 60% dintre adulți citind o carte tipărită în ultimele douăsprezece luni.

Cărţile audio (audiobooks) devin deasemenea din ce în ce mai populare, cel mai important jucător de pe piață fiind Audible, care oferă peste 200.000 de titluri pe platforma lor. Totuşi, statisticile arată că cei care preferă să asculte cărţi sunt încă puţini: „În timp ce aproape dublul ponderii adulților citesc acum cărți audio comparativ cu 2011, doar 23% au susținut că au citit o carte audio în ultimul an, comparativ cu 65% care au spus că au citit o carte tipărită.”


Pe de altă parte, în ceea ce ce priveşte situaţia la nivel mondial, Global English Editing a realizat de asemenea un material despre obiceiurile de citit. Conform acestuia, vânzările de cărți electronice sunt, de asemenea, în creștere, dar tipărirea va rămâne formatul dominant pentru mulți ani de acum înainte: „Peste 1,5 milioane de titluri de cărți au fost publicate în 2021, vânzările de cărți tipărite au crescut cu 18,5% în prima jumătate a anului.”

Un parcurs evolutiv în Europa şi România

Un studiu făcut de Eurostat în 2016 arată că un procent de 1,1,% din cheltuielile totale de consum (care nu se pot măsura exact) au fost alocate de cetăţeni pentru cărţi, ziare, papetărie. Acestea sunt în declin în ultimii ani, în 1995 fiind la 1,8%. Acest fapt confirmă conexiunea dintre obiceiurile de citit şi schimbările din societate.

Sursă:Pexels

Un sondaj efectuat în 15 ţări europene, între 2008-2015, care a vizat o grupă de vârstă cuprinsă între 20 şi 74 de ani arată că ţările cu cei mai mulţi cititori sunt Finlanda (16,8%) și Polonia. Acestea sunt urmate de Polonia (16,4%), Estonia (15,0%), Grecia și Luxemburg (ambele 11,9%).

La capătul opus al scalei, Franța (2,6%), România (6,2%), Austria (7,2%) și Belgia (7,9%) au avut cea mai mică pondere a respondenților care citesc cărți.

Procentul cetăţenilor care citesc în cele 15 ţări. Sursă: Eurostat

Timpul mediu petrecut citind cărţi variază de la două minute pe zi în Franţa şi cinci minute pe zi în Italia, Austria şi România. În Estonia, Finlanda, Polonia, Ungaria acesta ajunge la 10 minute pe zi.

Cum sprijină statul român cititul?

Profesorul de Literatură Horea Poenar susţine că bibliotecile de la oraşe întâmpină câteva probleme, în timp ce bibliotecile de la sate au mai „dispărut”. Ele sunt pregătite cât pot, pentru că au spaţii limitate şi fonduri limitate de achiziţii de carte.

„Predăm în Universitate bibliografii recente, pe care bibliotecile de la noi le achiziţionează târziu sau deloc şi astfel nu suntem sincron cu ce se întâmplă în lumea mai civilizată. Cazul bibliotecii Goga: nu are spaţiu. Pentru a intoduce cărţi noi, se distrug arhive importante de presă de exemplu, care uneori sunt aruncate, nefiind timp şi bani pentru digitalizarea lor.”

Horea Poenar menţionează că a nivel global, politica este condusă economic, iar pentru politicieni sectorul cultural nu prezintă un interes sufiecient de mare încât să investească mai mult în biblioteci. Sistemul economic, dacă este gândit pentru a privilegia profitul, va privilegia acele zone ale socialului care pot produce profit, cultura nefiind una dintre acele zone.

„Bibliotecile ar trebui susţinute, extinse, să devină iar punctul de referinţă centrală al unei societăţi. Asta poate merge în consonanţă doar cu o gândire politică care gândeşte comunitatea şi societatea cu un orizont larg, nu cum să obţin nişte voturi, ci ce fel de oameni vrem să creem.”


Aceste condiţii ale bibliotecilor sunt, de asemenea, cunoscute de cetăţeni. În perioada în care a apărut studiul Eurostat menţionat mai devreme, mai multe articole de presă susţineau că România este pe ultimul loc la citit în UE, deşi conform acestuia este pe penultimul loc, iar studiul a vizat doar 15 ţări, nu întreaga Uniune Europeană.

Citeşte şi: Campanie de strângere de fonduri pentru cărți destinate bibliotecilor de provincie, derulată de Asociația De Basm.