stampila_vot_2011_69842300

Ȋn cadrul acestui articol vreau sǎ abordez o temǎ mai sensibilǎ: alegerile pentru Parlamentul European. Spun mai sensibilǎ, pentru cǎ știm cu toții pǎrerile ȋmpǎrțite asupra acestui subiect: unii sunt pro, alții sunt contra Uniunii Europene. Dar mai vreau sǎ atrag atenția și asupra unui alt aspect: conștientizarea sau nonconștientizarea ȋn ceea ce privește acordarea votului. Cui, cum și de ce dǎm votul nostru ?

Campania electoralǎ pentru alegerile europarlamentare a ȋnceput de vineri, 25 aprilie, cei ȋnscriși ȋn cursa pentru un loc la Bruxelles avȃnd la dispoziție 30 de zile pentru a convinge electoratul. Pe 24 mai, la ora 7:00, campania se va ȋncheia, urmȃnd ca pe data de 25 mai, ȋn intervalul orar 7:00- 21:00, alegǎtorii sǎ se prezinte la vot. Cetǎțenii din strǎinǎtate vor avea și ei ocazia sǎ voteze ȋn secțiile care vor fi organizate ȋn sediile misiunilor diplomatice și consulare ale Romȃniei sau ȋn sediile instituțiilor culturale. Ȋn urma aderǎrii Croației, Romȃnia a pierdut un mandat, astfel 15 partide și alianțe, dar și opt candidați independenți vor lupta pentru cele 32 de locuri eligibile. Din cei 33 de europarlamentari actuali, 22 se regǎsesc din nou pe listele electorale. Deci lupta este acerbǎ, fiecare trǎgȃnd speranța cǎ va reuși sǎ mai ocupe un loc ȋn Parlamentul European. Ȋnsǎ vor fi, oare, candidații aceștia desemnați ȋn funcție de competențele lor sau ȋn funcție de activitatea pe care deja au desfǎșurat-o pe parcursul celor cinci ani ?

Majoritatea oamenilor acordǎ votul lor cu prea multǎ ușurințǎ. Da, este important sǎ ne prezentǎm la vot. Dar cum ne exercitǎm acest drept: ȋn cunoștințǎ de cauzǎ sau mecanic? Nu vreau sǎ generalizez, dar o bunǎ parte din electorat voteazǎ dupǎ indicațiile baronilor locali. Astfel se creeazǎ un ȋntreg cerc vicios. Liderii formațiunilor politice sunt nevoiți sǎ sprijine acești baroni locali care adesea sunt corupți. Dacǎ nu i-ar susține, atunci ar pierde voturi importante, iar acesta este ultimul lucru pe care și-l doresc: sǎ piardǎ voturi ȋn detrimentul adversarului politic. De ce numai ȋn timpul campaniilor electorale ȋși fac apariția ȋn mijlocul comunitǎții? Dar, mai ales, cetǎțenii, de ce sunt atȃt de creduli și le acordǎ votul ȋn baza unor promisiuni care de departe se vǎd a fi false?

Probabil cǎ mulți dintre noi am auzit, mǎcar o singurǎ datǎ ȋn viațǎ, urmǎtoarea frazǎ: „ȋl votez pe X pentru cǎ oricum nu este altul mai bun ca el”. Dar ne-am gȃndit vreodatǎ sǎ cercetǎm asupra activitǎții lui X și sǎ o comparǎm cu activitatea lui Y pentru a vedea spre cine ȋnclinǎ balanța? Probabil cǎ ȋntr-adevǎr nu or fi alții mai buni, totuși prea repede ne mulțumim sǎ credem asta și sǎ ne complacem ȋn aceastǎ situație. Adevǎrul este cǎ suntem pasivi, nu ne place sǎ ne implicǎm ȋn treburile comunitǎții, dar mai apoi ne plȃngem. S-ar pǎrea cǎ la acest capitol ne descurcǎm destul de bine: nu l-am mai vrut pe Ceaușescu, dar 20 de ani mai tȃrziu unii dintre noi tȃnjesc dupǎ regimul comunist. La fel se ȋntȃmplǎ și ȋn cazul campaniilor electorale: azi vrem una, iar mȃine vrem cu totul și cu totul altceva.

O sǎptǎmȃnǎ plǎcutǎ ȋți doresc, dragǎ cititorule, iar sfatul meu este sǎ chibzuiești bine ȋnainte de a exercita acest drept democratic, cȃștigat cu greu de cǎtre strǎmoșii noștri!