1 Lacul Vulturilor sau Lacul fără Fund, două nume pentru acelaşi lac și două legende pentru fiecare denumire. I se spune Lacul Vulturilor deoarece aici, conform unei legende, consemnată de Alexandru Vlahuță în cartea sa România pitorească, lacul ar fi un loc unde vulturii veneau pentru a bea apă ca să întinerească şi tot aici îşi învăţau puii să zboare. Numele de Lacul fără Fund provine dintr-o altă legendă, despre un cioban care și-a lăsat turma de mioare, a aruncat bâta în apa lacului și a plecat. După un an de peregrinări, ciobanul și-ar fi regăsit bâta în apele Dunării și mistuit de dorul mioarelor și a locurilor natale, se întoarce acasă.

Situat în imediata apropiere a comunei Siriu, din județul Buzău, acest loc mirific este cunoscut în toată țara pentru peisajele sale extraordinare și pentru frecvența turistică. La o altitudine de 1420 m, în Munții Siriului, pe partea estică a versantului Mălâia, și cu o adâncine maximă de doar 2,5 m, Lacul Vulturilor poate fi considerat sinonim cu frumusețea. Peisajele ce îl înconjoară sunt răpitoare, iar aerul rece și curat este îmbucurător. Pe lângă frumuseţea lacului şi a locului, se mai pot observa în zonă rarele caprele negre, specie aflată pe cale de dispariție și protejată prin lege.

3

Traseul către Lacul fără Fund trece prin Valea Neagră și durează în jur de patru ore. Nu există un singur anotimp pentru a te aventura într-o asemenea călătorie. Oricând, oricum, oriunde sunt limitele ce ar trebui să ți le impui; pe timp de iarnă este mai dificil, într-adevăr, atât din cauza schimbărilor neașteptate de vreme, a viscolului și a troienelor de zăpadă cât și din pricina lipsei reperelor de orientare.

Acest colț de rai, admirat în liniște, te umple de energie și la final ajungi să regreți că nu poți să „furi” o frântură din natură și să o cobori în cotidian, să te lepezi de orice constrângeri și griji. Nu cred că prin câteva fraze stângace voi reuși să vă transmit și vouă ce am simțit, odată ajunsă ACOLO, dar încerc: am uitat de mine, am uitat de unde și pentru ce venisem. Inima îmi bătea cu putere și mă rugam ca timpul să fie înfinit sau măcar să aibă răbdare cu mine să pot saluta în depărtare codrii și marea de nori să mă învăluie.

Dragă studentule, dornic să călătorești și să experimentezi, te provoc să descoperi această minune a naturii, să evadezi din rutina zilnică și să fugi către destinația Lacul Vulturilor!

Text: Emilia Popa

Sursă poze: mecanturist.ro

blog.claudiuconstantin.ro

Comentarii

comentarii