Actorii TNB spun poveștile tablourilor împușcate în decembrie 1989
În decembrie 2020, după mai bine de trei decenii de preocupare, Muzeul Național de Artă al României și Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București prezintă parcursul restaurării picturilor împușcate la Revoluția din 1989, printr-un proiect inedit.
Cele două instituții de cultură lansează azi, 17 decembrie a.c., o serie de 11 clipuri video prin care actorii TNB vorbesc despre picturile din colecția de Artă Românească Modernă, ce au fost puternic avariate în timpul acelor zile. Proiectul este inspirat de expoziția temporară Laborator II – 1989. restaurarea picturilor împușcate, deschisă la MNAR.
Împușcate frontal, în rafale, picturile au urmat un lung și amplu proces de restaurare, prin care au fost supuse unor serii de acțiuni de salvare, de recompunere si refacere, grație eforturilor restauratorilor muzeului. Interesant pentru specialiști a fost nu doar procesul în sine de restaurare, cât acela de a conștientiza „traumele” la care au fost supuse aceste lucrări și de a vedea urmele adânci lăsate în destinele lucrărilor.
Proiectul (R)EVOLUȚIA TABLOURILOR. Actorii TNB spun poveștile lucrărilor împușcate în decembrie 1989 prezintă cazul fericit al unor picturi salvate și repuse în circuitul expozițional. Actorii Teatrului Național I.L. Caragiale din București se transpun și devin vocile acestor tablouri. Prin glasurile lor, proiectul atrage atenția asupra efectelor acțiunilor de atunci, imprimate printre straturile de culoare.
Aflați față-n față cu picturile restaurate, actorii povestesc, simt și transmit încărcătura pieselor de artă. Rememorarea tragicelor evenimente de acum 31 de ani, reanalizarea fiecărei lucrări în parte și chiar simpla vizionare a stadiilor înainte și după restaurare, transformă proiectul de față într-un adevărat manifest istoric, făcând apel la conștiință.
Clipurile video sunt puse la dispoziția publicului prin platformele de comunicare ale MNAR și TNB, respectiv conturile de YouTube și paginile de Facebook ale instituțiilor, în încercarea de a face cât mai accesibile publicului larg aceste unice povești. Seria de clipuri va începe cu lucrările semnate de Ioan Andreescu (1850 – 1882). Puteți afla poveștile celor patru lucrări împușcate și restaurate, prin participarea actorilor Ileana Olteanu, Lari Giorgescu, Alexandru Potocean și Mircea Rusu. Restauratorii picturilor sunt Sorina Gheorghiță, Ioan Sfrijan și Horațiu Costin.
Proiectul este realizat de Muzeul Național de Artă al României și Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București, cu participarea grupului Laboratorului de restaurare pictură de șevalet și ai actorilor: Emilia Popescu, Amalia Ciolan, Monica Davidescu, Ileana Olteanu, Cosmina Olariu, Ion Caramitru, Mircea Rusu, Alexandru Potocean, Lari Giorgescu, Richard Bovnoczki și Daniel Badale.
Clipurile de prezentare sunt completate și de o expoziție dedicată, amenajată chiar pe gardul MNAR din Calea Victoriei. Trecătorii pot vedea cele 11 tablouri, alături de cei 11 actori și pot accesa clipurile video prin intermediul codurilor QR ce însoțesc fotografiile expuse. Spațiul ce nu a putut delimita evenimentele din 1989 devine acum reperul celor trei decenii de recuperare culturală. Concepul foto – video a fost realizat de fotograful Teatrului Național din București, Florin Ghioca.
Miercuri, 16 decembrie 2020, vicepremierul Raluca Turcanu, și ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, au onorat invitația de a vizita expoziția Laborator II – 1989. Restaurarea picturilor împușcate. Cei doi demnitari au dialogat cu cei doi curatori ei expoziției, Sorina Gheorghiță și Ioan Sfrijan – restauratori ai MNAR și parte din echipa celor care au lucrat concret la salvarea picturilor.
Impresionată de munca laborioasă și dedicația specialiștilor, vicepremierul Ralua Turncanu și-a exprimat admirația și a îndemnat tinerii să viziteze această expoziție. „Tablourile împușcate reprezintă o colecție cu adevărat excepțională și în spatele acestei colecții stau câțiva oameni a căror dăruire merită cunoscută de către întreaga țară, apreciată și de asemenea, multiplicată – dacă se poate. Îi îndemn pe toți să vadă această expoziție și să vadă ce pot să realizeze dibăcia, talentul, dăruirea unor oameni care pur și simplu își iubesc meseria.
Această expoziție merită văzută pentru a înțelege de câte lucruri are nevoie cultura românească. Îi îndemn pe tineri să îmbrățișeze această meserie – de restaurator – îi îndemn să vină să viziteze colecțiile din care pot să înțeleagă tragismul Revoluției din 1989, dar și valoarea patrimoniului cultural românesc.” Raluca Turcanu, Vicepremier, 16 decembrie 2020, MNAR
În același sens, al recunoștinței, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, marcat fiind de povestea unei picturi, în mod special, a declarat: „Mi-a atras atenția un tablou al lui Luchian, Safta Florăreasa, un tablou care a apărut și în filmul în care Ion Caramitru l-a interpretat pe maestrul Luchian, dacă veți urmări și dvs. această expoziție veți vedea că personajul Safta Florăreasa a fost împușcat în inimă – de parcă cineva a căutat punctele letale.
Astăzi avem parte de o expoziție care face cinste MNAR, se marchează într-un mod inedit împlinirea a 31 de ani de când a început Revoluția în România și trebuie ca an de an să nu uităm că niște oameni s-au sacrificat pentru ca noi să ne putem exprima liber. Vă invit să vizionați această frumoasă expoziție.” – Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii, 16 decembrie 2020, MNAR.
Cristina Verona Tobi, Managerul interimar al MNAR, a transmis un mesaj în memoria celor întâmplate în 1989: „Față de toți cei care au fost în Piața Palatului de atunci, avem astăzi un gând de mulțumire pentru libertatea câștigată, față de toți cei care au provocat distrugeri Palatului Regal și operelor de artă, un gând de iertare, iar față de toți cei care au lucrat, au restaurat și au salvat patrimoniul, un gând de recunoștință.”
De asemenea, Cristina Verona a punctat demararea campaniei realizată împreună cu o altă instituție din subordinea Ministerului Culturii – Teatrul Național I. L Caragiale din București, prin care alături de actorii TNB vom prezenta povestea fiecărei lucrări împușcate. „În acest sens dorim să menționăm pe de o parte, istoricul prin care în toți acești 31 de ani am trecut, tot ceea ce s-a salvat, s-a recuperat, dar mai ales libertatea pe care am câștigat-o.” Cristina Verona Tobi, Manager interimar MNAR, 16 decembrie 2020.
Vă invităm să urmăriți proiectul în online, la adresele:
https://www.facebook.com/MuzeulNationalDeArtaAlRomaniei
https://www.facebook.com/TNB.Ro
