24 februarie 2022. O zi în care nu s-a mai sărbătorit Dragobete, ci s-a stat, ochi și urechi, la știrile care anunțau începutul unui război în Ucraina. Din partea cui? A Rusiei. Sau, după cum au spus experții și analiștii politici, din partea conducerii de la Kremlin.
Data de 24 februarie 2022 marchează începutul unei lupte nu doar pentru ocuparea unui teritoriu sau pentru ,,demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei, ci și pentru supraviețuirea atacaților din calea atacatorului.
Războiul din Ucraina din ultimele zile a oferit o lecție la scară mondială. Războiul din Ucraina ne-a demonstrat că împreună putem fi mai puternici pentru cei aflați în suferință în aceste momente. Războiul declarat Ucrainei definește un singur cuvânt: curajul. Ucrainenii au dat o lecție unei lumi întregi: își apără țara cu prețul vieții, se așază în genunchi în fața tancurilor rusești care îi amenință să se dea din calea lor, recurg la orice tactică pentru a rezista în fața unei puteri imense. Și au reușit până în acest moment într-un mod eroic. Alături de președintele țării lor, Volodîmîr Zelenski, poporul dă dovadă de curaj în fața inamicului.
Autoritățile internaționale au hotărât măsuri drastice pentru Rusia, iar oamenii de pretutindeni au ieșit în stradă pentru a-și exprima solidaritatea pentru poporul ucrainean. Fie că vorbim despre adulți sau tineri dornici să se manifeste, aceștia au avut un singur gând: să fie pace. Pe paginile de socializare, oamenii au creat grupuri de sprijin pentru refugiații ucraineni, unde și-au exprimat disponibilitatea de a găzdui refugiați în casele lor sau au organizat donații materiale și financiare în țară și peste hotare. Mai mult decât atât, alții i-au ajutat la graniță, voluntar, pe refugiații din calea războiului, cu alimente sau cu îndrumare spre alte destinații disponibile.
Pentru a afla ce se află în spatele unei asemenea mobilizări, am stat de vorbă cu o parte dintre ,,îngerii salvatori” care nu au putut sta indiferenți și au spus ,,da” celei mai indispensabile acțiuni din ultimele zile: sprijinul.
Ajutorul în țară
Cosmin Coteanu este din Bacău și este unul dintre tinerii de la noi care a decis să pornească într-o seară spre Vama Siret, împreună cu câțiva prieteni și cu două mașini, în speranța că va reuși să aducă două familii de refugiați ucraineni în Suceava sau în Bacău. Știa că în Bacău erau locuri disponibile la un hotel.
Nu voiau să plece, hotărând să rămână acolo și să se întoarcă în Ucraina în cazul în care situația se îmbunătățea, sau așteptau doar autocarele de acolo. Era liniște.
Totuși, până el și prietenii lui au reușit să descarce proviziile în punctul de colectare de la Vama Siret, s-a confruntat cu o situație neobișnuită. La Vamă, la 3 kilometri de locul în care se adunau proviziile, am fost opriți de poliție și ni s-a comunicat că nu putem înainta cu mașinile, ci doar pe jos, cu proviziile în brațe. Am început să negociem cu polițiștii de acolo, însă noi și alți oameni am fost refuzați. Susțineau că au primit ordine să nu lase oameni mai departe de acel punct, dar nici ei nu știau de ce trebuiau să procedeze în acest fel.
Cosmin povestește că timp de două ore, el și alți oameni au încercat să convingă organele de poliție să meargă mai departe, până la punctul de colectare al proviziilor.
La un moment dat, un preot a trecut cu mașina de locul în care se aflau mașinile de poliție, forțând intrarea, moment în care și noi, deja aflându-ne acolo, am procedat la fel. Între timp, am sunat un voluntar de acolo și am ajuns la punctul de colectare a proviziilor, unde am avut 2-3 minute la dispoziție să descărcăm tot ce aveam în mașină și să plecăm. Totuși, am plecat de acolo cu o imagine bună în minte și cu sufletul plin de empatie. M-am bucurat să văd că românii noștri s-au mobilizat atât de frumos.
Cosmin a luat, în drumul său spre Vama Siret, și o doză de generozitate din partea vânzătoarelor de la magazinul de cartier de unde a făcut cumpărăturile. I-am povestit uneia dintre doamnele de la acest magazin unde mergem și de ce cumpărăm atâtea lucruri, iar o parte din acestea au fost date din partea ,,casei”. Mi s-a părut un gest foarte frumos din partea lor.
Mobilizarea în străinătate
- Olanda, Groningen
Nici oamenii aflați la mare distanță de epicentrul războiului nu au rămas indiferenți. În Groningen, al doilea oraș studențesc din Olanda, aproape 1000 de studenții internaționali au ieșit în stradă și au contestat decizia conducerii de la Kremlin de a invada Ucraina. Mara Neculau, studentă la Facultatea de Design, a fost prezentă la acest protest, primul de o asemenea anvergură la care a luat parte.
Vibe-ul a fost unul cât se poate de superb, foarte emoționant. S-au citit discursuri de-ale protestatarilor ucraineni și internaționali de toate vârstele. Am avut postere, pancarte și steaguri pregătite. Mesajele venite de la cei ce au prezentat ne-au mișcat pe toți, mai că-ți venea să plângi. În cea mai mare parte s-a vorbit în engleză, dar o parte din mesaje au fost în ucraineană, în semn de respect pentru aceștia. Una dintre prietenele mele de origine ucraineană, dar care a locuit în Slovacia în cea mai mare parte a vieții sale, a început să plângă, dar a rămas puternică pentru familia și prietenii ei din Ucraina.
- Belgia, Bruxelles
Dana Coțovanu este studentă în anul 3 la Jurnalism și se află într-o mobilitate Erasmus în capitala Belgiei. Dana a luat parte la protestul organizat în data de 26 februarie, din Bruxelles, alături de colegii săi din mobilitatea Erasmus.
Aici, oamenii scandau. Erau oameni triști, din toate colțurile lumii și mai ales din Ucraina, care scandau împotriva lui Vladimir Putin. S-au cântat cântece patriotice de-ale ucrainenilor și chiar dacă nu am înțeles vreun cuvânt din ele, am înțeles emoția. Unii oameni au luat cuvântul și ne-au îndemnat să îi ajutăm pe refugiați, să fim alături de ei.
Dana mi-a povestit faptul că studenții de acolo nu cunosc foarte bine istoria legată de Europa de Est și, prin urmare, aceștia îi întreabă pe ea și pe colegii din Republica Moldova care este situația. Când cei de acolo ne întreabă de unde suntem, iar eu le spun că din Iași, iar una dintre colegele mele – din Chișinău – reacția lor e ,,Dar ești aproape de graniță”, și abia atunci conștientizează cât de gravă e situația.”
Printre protestatarii de aici, Dana a întâlnit și ruși – un aspect ciudat după părerea ei, având în vedere că manifestația era împotriva atacului Rusiei la adresa Ucrainei. Am aflat că nu toți rușii îl iubesc pe Putin și consideră că acest război este al lui, nu al Rusiei.
Vorbind de un protest, Dana se aștepta să întâlnească oameni revoltați, însă a avut parte de o surpriză. Erau triști, iar în ochii lor se vedeau speranța și susținerea pentru ucraineni. Mulți se bucurau că sunt împreună și a fost frumos să văd cum oameni din toate colțurile lumii s-au unit pentru a apăra o țărișoară importantă, dar mai importantă decât ne-am imagina noi.
Pe lângă manifestațiile din aceste orașe, în orașul Cambridge, Marea Britanie, studenții universității s-au mobilizat și au donat bani pentru a-i ajuta pe cei aflați în momente dificile în urma dezastrului din Ucraina. De asemenea, Anca Popa, studentă în cadrul Universității Durham, Marea Britanie, mi-a povestit faptul că universitatea le-a oferit posibilitatea de a avea extensii la examene în cazul în care situația actuală i-a afectat pe plan emoțional.
Ștefania Gârțu se află într-o mobilitate Erasmus în Barcelona și mi-a povestit despre cum s-au mobilizat oamenii de acolo.
Oamenii de aici s-au mobilizat pe partea medicală. Au strâns medicamente sau pansamente pentru arsuri. S-au deschis și conturi bancare pentru donații. Pe Facebook s-a creat un grup ,,Români în Barcelona”, unde proprietarii români ale unor magazine au strâns diverse produse și le-au donat pentru refugiații din Ucraina.
Ștefania a participat la un protest din centrul Barcelonei, în primele zile de când războiul în Ucraina începuse. Deși a stat deoparte, ea a văzut cum oameni cu pancarte cu mesaje în spaniolă, engleză și ucraineană și cu panglici în culorile steagului Ucrainei critică războiul început de Rusia. În plus, facultatea la care învață a decis, pe 1 martie, să țină două minute de liniște în curtea facultății, pentru ceea ce se întâmplă în Ucraina în această perioadă.
Un altfel de ajutor
Afectate de restricțiile pandemice, marile festivaluri din România – Electric Castle, Saga Festival sau Untold – s-au reprofilat și se alătură cauzei umanitare cu donații.
Saga Festival organizează un concert caritabil, unde marii artiști ai României vor cânta pentru a susține cauza umanitară. Cei care doresc să participe la acest eveniment pot achiziționa bilete de 50 și 75 de lei, iar banii strânși vor fi donați pentru a-i sprijini pe refugiații din Ucraina.
Războiul din Ucraina a trezit o întreagă națiune. Oamenii din toate colțurile lumii au devenit mai uniți ca niciodată prin acțiunile caritabile pe care le-au lansat pe rețelele de socializare și au spus, la unison: Slava Ukraini! (trad. Slavă Ucraina!)
