După un an cu o mare însemnătate istorică, ajungem să tragem concluzii despre cum a fost România în an centenar. Cu bune, cu rele, decizii proaste sau inițiative inedite din partea românilor.
Pentru a avea o viziune cât mai clară am adunat opinii ale tinerilor din diverse domenii de activitate pentru a strânge:
- Concluzii asupra anului curent
- Evenimente care au marcat anul centenarului
- Cum s-au reflectat diverse evenimente asupra domeniului în care activează sau urmează să activeze și
- Un lucru la care ar trebui să medităm după un an axat atât de tare asupra patriotismului
Răspunsurile lor, deși nu atât de optimiste în unele părți, reflectă cu acuratețe situația actuală a României și vin cu idei/soluții pentru a lupta în continuare și a face România, locul unde vor să rămână și să se dezvolte.
Andrei Mușat
Eu la 100 de ani de România nu mă gândesc la ce s-a întâmplat până acum. Nu mă gândesc nici la ce a fost astăzi, dacă a fost bine, dacă a fost destul…La 100 de ani de România, mă gândesc la ce va fi. Mă gândesc la ce urmează. Sigur, din trecut nu am plecat cu mâna goală. Am un bagaj mare de lecții gata să mă facă să-mi clădesc un viitor aici. AICI!
Dar cel mai important este să ne gândim la ce avem de făcut de mâine. De mâine, când nu mai e an centenar. La fel cum ar trebui să vrem să facem ceva, nu doar pe 30 octombrie. Ci și în celelalte zile!
La 100 de ani de România, eu îmi propun să fiu mai atent la vorbele „ăștia suntem”, „atât s-a putut” sau „…România”.
La 100 de ani de România, mă pregătesc să mănânc o tochitură. Şi îmi propun să mănânc mai mult românește.
La Centenar, vreau să încep să construiesc țara asta pentru următorii 100 de ani. Pentru că da, 100 de ani par a fi degeaba. Dar dacă nu ar fi fost aşa, nu am fi înțeles cât de importantă este implicarea noastră! Iar de mâine, țara asta va avea 100 de ani și o zi! România, te iubesc. Şi dacă ultimul stinge lumina, atunci o să rămână mereu aprinsă! Eu nu o să plec!
Gabriela Deleanu
Mi-aș fi dorit de la 2018 să fie mai plin de învățăminte și luări aminte despre cine suntem, despre identitatea noastră națională. În schimb, am văzut bannere cu Anul Centenarului și poze cu Ștefan cel Mare și Burebista.
Deși istoria pe regiuni ne este predată începând cu vremea lui Herodot, România ca atare are vârsta bunicilor noștri, poate străbunici pentru cei mai tineri dintre noi.
Dacă nu suntem conștienți de asta, nu suntem înțelegători cu anumite procese și apoi nu putem umărul la construirea unei țări așa cum ne dorim, rămânem doar cu așteptările pentru peste 2000 de ani care nu se potrivesc cu rezultatele a doar 100 — deci cu frustrări și dezamăgiri.
Mihnea Ionuț Golea
Primii 100 de ani ai României au fost împliniți în acest 2018, unul foarte tumultos. 2018 mi-a dat impresia unui an în care ne-au fost puse la încercare răbdarea, puterea și gradul de toleranță față de deciziile luate la nivel înalt. Un an plin de însemnătate pentru istorie, dar și unul în care ne-am reamintit, la nivel general, de toate marile lucruri realizate de către acest popor. În același timp, am fost loviți de mari niveluri ale prostiei, inculturii sau inepției din partea oamenilor pe care noi i-am ales.
Deciziile luate cu privire la economie mi-au adus un soi de frică spre ce va urma în cariera mea antreprenorială și sper doar să nu ajungă într-un colaps întreaga țară.
După un an în care mulți și-au iubit și mai mult țara decât în trecut, o iubire care reapare doar de ziua națională, aș vrea să ne gândim concret la cum vrem să arate țara pentru generațiile care vor urma. Cred cu tărie că putem realiza lucruri mari, însă doar dacă vom fi împreună. Haideți să fim împreună indiferent de vreme!
Adelina Drăgan
Sunt de părere că România nu a ajuns la potențialul său maxim până în acest an. Furturile, corupția și lipsa de educație au avut un impact negativ major asupra țării noastre și asupra cetățenilor. Deși aceste lucruri sunt un factor foarte important, schimbarea fiecăruia în bine ar putea fi unul și mai important în unele cazuri, de la păstrarea ordinii și până la respectul față de oameni și țară. Îmi iubesc țara și sunt mândră că sunt româncă, dar cu toții putem face un pas spre a o face mai bună.
Din răspunsurile tinerilor de mai sus se evidențiază faptul că împreună, uniții și mobilizați spre un scop nobil, am putea reuși! Nu este doar un motto, acesta sălășluiește în gândurile tinerilor și tind să cred că deja începe să prindă contur prin inițiativele și acțiunile tinerei generații. PRIN NOI și nu doar de centenar.
