Radicalizarea tinerilor, un fenomen tot mai îngrijorător. Luna decembrie aduce în general pace, bucurie, liniște în sufletele tuturor. Ne încărcăm cu multă energie pozitivă, spiritul sărbătorilor ne cuprinde; ne gândim să facem fapte bune, să îi ajutăm pe cei din jurul nostru.
Radicalizarea tinerilor, un fenomen tot mai îngrijorător. Mirosul de cozonaci, goana după cadouri pentru cei dragi, împodobirea bradului, nerăbdarea de a primi colindătorii, toate aceste lucruri simple ne dau o stare de bine, ne transformă. Sau cel puțin așa ar trebui să fie. Însă nu întotdeauna este cazul, fanatismul, conflictele nu iau pauză nici măcar în preajma sărbătorilor de iarnă. Iar asta am constat-o cu toții. Data de 19 decembrie a fost o zi tristă, o zi care a îndurerat zeci de familii. Trei evenimente nefericite din țări diferite au marcat destinul unor oameni la fel de diferiți poate. Însă cel puțin un lucru este comun : pierderea de vieți. Oameni care aveau tot viitorul în față, însă care s-au aflat în momentul nepotrivit, la locul nepotrivit.
Radicalizarea tinerilor, un fenomen tot mai îngrijorător. În astfel de momente începem să ne întrebăm dacă mai suntem în siguranță. Sau dacă am fost vreodată. Conceptul de securitate a fost îndelung studiat. Cuvântul provine din latinescul « securitas » și înseamnă fără griji, serenitate. Ba mai mult, în literatura de specialitate îl găsim definit drept un complex de măsuri procedurale, fizice, logice și juridice destinate prevenirii, detectării și corectării diferitelor categorii de accidente fie că provin din cauze naturale, fie ca urmare a unor acte de sabotaj.
Radicalizarea tinerilor, un fenomen tot mai îngrijorător. Se remarcă un interes crescut pentru studiul conceptului de securitate, încă din perioada celor două conflagrații mondiale. În anul 1991, Barry Buzan identifică cinci tipuri de securitate : economică, politică, militară, societală și de mediu. S-ar fi părut că în perioada postbelică, societatea internațională a intrat într-o eră diferită, cu interese diferite comparativ cu perioada antebelică. Însă, în fond, lucrurile rămân neschimbate : ce-i drept că au dispărut războaiele în sensul clasic al cuvântului, dar conflictele persistă. Sub o altă formă, dar persistă.
Mulți se întreabă dacă Statul mai este capabil să asigure protecția și siguranța cetățenilor săi, dacă nu cumva acesta își pierde încet, încet din competențele regaliene. Desigur că sunt argumente pro și contra, chestiunea nu poate fi tranșată clar. Dar un lucru este sigur : tinerii alunecă pe panta radicalizării.
Asasinatul din Ankara, în urma căruia ambasadorul rus și-a pierdut viața, l-a avut în prim plan pe un tânăr de doar 22 de ani. La 22 de ani ai în față un viitor luminos, plin de planuri și dorințe. Sau cel puțin așa ar trebui să fie. Dar nu și pentru tânărul care a decis că este timpul să comită o crimă în numele unei cauze, în numele Allepului, în numele Siriei. Ultimele cuvinte ale acestuia sunt apăsătoare, cutremurătoare. Nu justifică cruzimea faptei sale, însă reprezintă un semnal serios de alarmă. « Atât timp cât localitățile noastre nu sunt în siguranță, nici voi nu veți simți gustul siguranței. Dați-vă înapoi. Pe mine mă va lua de aici doar moartea. Toți cei vinovați pentru această cruzime vor da socoteală ».
Momentul atacului nu este unul întâmplător: cu o zi înainte de întâlnirea miniștrilor de externe rus, turc și iranian la Moscova dedicată conflictului din Siria. Cunoaștem cu toții drumul anevoios și întortocheat al relațiilor turco-ruse. Cu toate astea se pare că în ultima vreme cele două țări au intrat într-un proces de normalizare, după cum însuși Erdogan declară : « E o provocare menită să dăuneze procesului de normalizare a relațiilor ruso-turce. Dar nici administrația rusă, nici cea turcă nu va răspunde acestei provocări ».
ISIS revendică atentatul de la Berlin
Radicalizarea tinerilor, un fenomen tot mai îngrijorător. Coincidență sau nu, ziua de 19 decembrie 2016 a fost marcată de alte două atacuri (atacul armat din Zurich și atentatul din Berlin), dintre care unul revendicat de ISIS – cel din Berlin. Modul de operare seamănă izbitor de mult cu atentatul din vara aceluiași, Nisa : un camion a fost deturnat de către un fundamentalist islamic. În seara zilei de 19 decembrie, la oral locală 20:07, un camion Scania negru a intrat în mulțimea adunată la Târgul de Crăciun. În urma acestui atac cel puțin 12 persoane și-au pierdut viața, 49 au fost rănite dintre care 18 se află în stare gravă. Atacatorul, la fel ca în cazul asasinatului din Ankara este un tânăr, unul de doar 24 de ani.
Radicalizarea tinerilor, un fenomen tot mai îngrijorător. Cu toate că în ultima vreme s-au organizat o serie de conferințe, au existat numeroase inițiative având ca scop stoparea radicalizării tinerilor, apetitul pentru revoltă din partea acestora crește substanțial. Necesitatea unui dialog mai amplu, incluziunea se impun. Însă din ce în ce mai mulți tineri sunt dezamăgiți de lipsa de implicare a autorităților, radicalizarea islamică prezentându-li-se ca o alternativă viabilă.
Adesea se face o confuzie, considerându-se că terorismul este expresia radicalizării populației musulmane. Nimic mai eronat. Terorismul, de fapt, reflectă revolta unei întregi generații, o generație de tineri care se simt excluși, marginalizați.
Cu toate că fenomenul radicalizării tinerilor nu este atât de comun României, acesta este prezent în Europa. Prin urmare inclusiv securitatea noastră este afectată. Într-o eră a globalizării, colaborarea și ajungerea la un numitor comun pe scena internațională este imperativă.
sursa foto: stockfresh.com
