Un peisaj bucolic ne ghidează către o destinație surpriză. Pitorescul împrejurimilor transilvănene inundă printr-un galben văratic, care ne semnalizează pașnicul sat Gheorghieni, scopul călătoriei noastre.

Energizantă și revigorantă, ferma unde ajungem, ne așteaptă cu porțile deschise. Dintre toate vizitele noastre de până acum, aceasta este cu adevărat magică. Intrăm pe poartă și oamenii sunt concentrați pe activitățile lor, fără să ne observe prezența.

În echipă noastră, nimeni nu își imagina că urmează să asistăm la o metamorfoză. În doar 5 ore, câteva zeci de litri de lapte vor ecloza într-o rolă de cașcaval precum fluturele dintr-un cocon.

1

2

Din primele secunde după ce facem cunoștință, personalitatea și energia lui Lorand ne conectează la un anumit stil de viață și ambițiile lui:

„Eu vroiam să fiu pădurar aici în România și după studii am plecat în Elveția, unde mi-am găsit un job într-o fabrică în care se făcea cașcaval. Inițial lucram cu animalele care dădeau laptele, însă curiozitatea m-a atras către producție, pentru că îmi place munca de creație. După ce depun efortul de a produce o rolă de cașcaval, ador să văd figura clientului mulțumit. Încerc să țin producția mică, pentru că eu țin și la calitate și la gust!”

Lorand are cunoștințele unui bacteriolog alchimist: amestecă cu spor laptele pur cu organismele microscopice vegetale pentru a crea “aluatul” cașcavalului.

Cot la cot cu activul “cașcavalier”, toată echipa noastră face o cursă frenetică între camera de lucru, unde se amestecă bacteriile și se află principalele recipiente și intrumente și beci, depozitul unde sunt păstrate rolele de cașcaval.

3

„Secretul constă în câteva reguli și devotament. Sunt două tipuri de vestiar, există mai multe tipuri de igienă: a laptelui, personală și a cașcavalului. Fără pasiune nu ai cum să reușești. Când eram ucenic în Elveția, eram controlat de maistru zilnic. Nu prea conștientizam de ce. Însă acum totul îmi este mult mai clar. Bacteriile se înmulțesc foarte repede și laptele este ușor de infectat. Pe vremea aceea am stricat o întreagă producție din cauza unui instrument nespălat. Am cauzat pierderi de sute de mii de franci.”

4

În urma uceniciei din Elveția, Lorand ne explică cât de important este respectul pentru produsele pe care le realizează. Există nuanțe și sensibilități de la o cultură la alta, de exemplu românii nu apreciază un cașcaval de peste trei luni cum îl respectă vest-europenii și alte popoare.

„Când cașcavalul trece dincolo de aliment și devine o degustare, o plăcere, atunci știu că mi-am atins scopul. El trebuie să reprezinte un deliciu. în România încă nu s-a format o cultură a cașcavalului. în Elveția și străinătate însă, cașcavalul foarte măturat are un preț mult mai mare. Când este matur și consistent, aromat se pretează cu un vin bun și o situație deosebită. Gusturile sunt uniformizate în anumite țări.”

5

Temperatura potrivită este crucială în această meserie, unde pasiunea înseamnă totul. În subsol, cașcavalul este datat, tratat cu maxim de atenție, periat, la propriu și supravegheat îndeaproape. Nu de alta, dar odată cu vârsta cașcavalului, măturarea cum i se spune, îi crește și prețul.

„Și popa bun învață până la moarte! Orice meserie cred că se învață până la moarte. În fiecare zi ai ceva de învățat și cel mai bine este să ai un maestru. Tot la fel, numai dacă predai la rândul tău poți fi cu adevărat împlinit. Este nevoie doar de curiozitate. Din rutina zilnică mie cel mai mult îmi place periatul. Este o relație personală cu cașcavalul și periajul face parte din momentele de “alint”. Motto-ul meu este: >>Din lapte sănătos cașcaval delicios!<<„

6

“Mentorul meu elvețian mi-a dat o rețetă, o metodă, cu scopul de a învața și pe alții. Cred că și peste 5 ani va fi la fel. Continui să învăț și să dau mai departe! Trebuie să fie cât mai mulți care trăiesc din asta și să prospere datorită muncii lor. Doar așa demonstram că produsele tradiționale sunt mult mai sănătoase și oferă prosperitate locului.”

Cu zâmbetul pe buze ne retragem de la fermă având satisfacția unor cetățeni norocoși. Trăim într-o Europa unde există astfel de bresle de oameni pasionați de prelucrarea produselor lactate și ne bucurăm de fiecare clipă.

Povestea “Pretul pasiunii pentru cascaval” prezintă una dintre cele 6 meserii promovate prin proiectul “Șansa unei vieți mai bune”: vânzătoare, contabilă, cosmeticiană, bonă, patiser și lucrător produse lactate. Prin această campanie ne-am propus să revitalizam meseriile care stau la baza societății moderne și care îi sunt totodată indispensabile.

Comentarii

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here