În ultimii ani, o revoluţie tăcută dar din ce în ce mai accelerată are loc în toate domeniile tehnologiilor de vârf: trecerea către dominanţa procesoarelor cu arhitectură ARM (Advanced RISC Machine) în zona inteligenţei încorporate în aplicaţii. Deja se constată prezenţa lor în peste 60% din dispozitivele mobile (de exemplu, în peste 98% din smartphones) şi în sistemele embedded, astfel că aplicaţiile în domeniile industriale, de cercetare şi bunurilor de larg consum beneficiază de cele peste 50 de miliarde de procesoare ARM produse până în prezent. Odată cu îmbătrânirea şi evidenţierea limitelor arhitecturii x86/x64, procesoarele ARM încep să acapareze şi tehnica de calcul, pătrunzând deja puternic în zonele sistemelor mobile şi chiar ale înaltei performanţe, serverele. Faţă de astfel de arhitecturi clasice, pe lângă nenumarătele avantaje concrete precizate în literatură, există şi unul principial: consumul mult mai redus (datorită instrucţiunilor de complexitate redusă). Astfel, se consideră că arhitecturile x86/x64 nu mai pot progresa prea mult datorită cantităţii din ce în ce mai mari de caldură degajată de numărul enorm de tranzistoare, care ar ridica temperatura chipului peste limitele fizic admisibile şi datorită pierderilor prin efect tunel dacă dimensiunile structurilor s-ar micşora în continuare.
Avantajul principal, care încă persistă, al arhitecturii x86/x64 şi care o menţine dominantă în aplicaţiile de tip desktop o constituie volumul enorm de software care s-a scris în ultimele decenii pentru această arhitecură, şi necesitatea unui efort foarte mare pentru dezvoltarea de software ARM.
Chiar dacă instrucţiunile respective au o complexitate redusă, datorită simplităţii nucleului numărul şi complexitatea perifericelor care pot să încapă pe acelaşi chip au crescut foarte mult, ceea ce le face incomparabil mai dificil de învăţat decât arhitecturile anterioare de microcontrolere. În prezent, în toate universităţile tehnice importante ale lumii se fac eforturi mari pentru formarea de noi generaţii de utilizatori ai arhitecturii ARM, aflată în plină ascensiune şi privită ca o siguranţă pentru viitor.
Ca o premieră în România, începând cu anul 2015, Universitatea Hyperion din Bucureşti, în cadrul Facultăţii de Științe Exacte şi Inginereşti, a trecut în programa analitică, de la generaţiile mai vechi de procesoare x86 şi AVR, la generaţia de ultimă ora ARM, beneficiind de platformele de dezvoltare cele mai moderne şi aportul unor specialişti care lucrează concret în acest domeniu.
Datorită marii complexităţi menţionate anterior, Universitatea Hyperion a produs deja şi a pus la dispoziţia studenţilor o serie de tutoriale video introductive, care să poată fi studiate în ritmul propriu al fiecăruia, astfel că timpul de curs şi laborator să poată fi folosit cât mai eficient. Viitorii cursanţi sunt sfătuiți să parcurgă pe cât posibil aceste tutoriale, pentru a putea beneficia de îndrumarea profesorilor în special în chestiunile cu adevărat dificile şi care ar necesita mult prea mult timp de căutări individuale în miile de pagini de documentaţie. Este important de știut faptul că posibilitatea lucrului cu microcontrolere ARM, constituie în CV-ul unui absolvent un avantaj major pentru toţi angajatorii importanţi din lume.
Tutorialele video pot fi urmărite pe contul de YouTube al Rectorului Universității Hyperion, prof.univ. dr. Sever Spânulescu – www.youtube.com/channel/UCGegiq3_aUL7K8RGNolxz3w.
