Predicțiile lui Stephan Hawking apar în ultimul său mesaj lăsat umanității

A trecut deja jumătate de an de la pierderea unui geniu al științei care a adus marile probleme din cer la nivelul omului comun, prin best-seller-ul său, „A Brief History of Time”. Mulți oameni de știință se așteptau ca Stephan Hawking, în ultimul său volum, apărut post-mortem, să lase un avertisment asupra dezastrul ecologic în care ne scufundăm sau să se pronunțe în legătură cu apocalipsa tehnologică a inteligenței artificiale.

Oricât de relevante și actuale ar fi problemele cu care se luptă umanitatea, pe Hawking l-a interesat un subiect care a intrigat lumea de secole: supraomul. Fizicianul nu și-a pus problema venirii supraomului de care ne spunea Nietzsche și nici de acela reprezenat de rasa ariană a naționaliștilor germani. Cel mai mult îl îngrijora că în viitorul apropiat, omul va deveni designer-ul propriei evoluții genetice.

Cum deja știința este capabilă de a citi structurile ADN-ului, în curând vor putea și să creeze modificări care să corecteze trăsături genetice. Medicina poate prezice înainte de naștere dacă copilul va avea malformații sau dacă se va naște cu boli genetice, însă evoluția științifică nu se îndreaptă într-acolo unde depistarea timpurie poate îndemna la avort, ci acolo unde putem face modificări genetice după propriul plac. O să fie mai greu decât întocmirea unei liste de cumpărături, dar nu departe: ochi albaștri, statură atletică, gândire rapidă și îndemânare – toate astea să fie programate în codul genetic al copilului înainte de naștere.

Pe hârtie, eugenia arată destul de atractiv: existența unor oameni mai sănătoși, mai inteligenți, care să economisească resurse sociale și care să reducă suferința umană la minim. Însă cu toții știm cât de diferit funcționează punerea în practică a ideologiilor față de promisiunile inițiale.

Predicțiile lui Stephan Hawking apar în ultimul său mesaj lăsat umanității

Oricât ne-am dori ca viitorul nostru băiat să nu aibă calviție după 40 de ani sau ca fata să aibă statura unui înger Victoria Secrets, implicațiile ingineriei genetice pun serios la îndoială normele etice, cât și drepturile omului. Cum așa? Progresismul secolului XXI poate duce la legalizarea modificării trăsăturilor umane, astfel încât să se ajungă la crearea unor supraoameni care să-l lase în urmă pe Homo Sapiens.

Suntem într-o cursă continuă de autodepășire, însă short-cut-ul pentru asta va sta numai în mâna celor bogați și cu o putere de decizie mare. Interesele politice sau personale care domină umanitatea s-ar putea strecura în acest aspect al științei, punct din care ar exista diferențe rasiale care să submineze persoanele „slabe”. Soarta celui din urmă om ar fi să dispară ori să devină neimportant, conform lui Hawking.

Dacă autodistrugerea oamenilor nu pare o teorie destul de plauzibilă, atunci roboții care posedă inteligență artificială se pot ocupa de asta. Stephan Hawking, optimist cum se autocaracteriza, avertizează că pe termen lung contează dacă tehnologia AI mai poate fi controlată de oamenii de știință.

Consecințele pot fi atât de negative, deoarece roboții nu numai că ne fac viața mai ușoară, dar și încep să aibă, pe lângă un „creier” superior nouă, chiar și inteligență umană. Dincolo de predicții și alte loterii ale viitorului, doar timpul ne poate spune dacă toată anxietatea socială pe care o ridică aceste subiecte invocate de Hawking vor avea vreo justificare sau dacă sunt alți inamici invizibili.

Surse foto: frontlinegenomics.com, nypost.com

Surse info: sapiens.org, idependent.co.uk, wikipedia.org, washingtonpost.com

Comentarii

comentarii