A trăi prin muzică e mai mult decât o artă. Iar atunci când nu mai există cuvinte, muzica este cea care vorbește pentru tine. Muzica transmite o poveste, iar fiecare dintre noi este o poveste ce trebuie să fie ascultată.

Aproape peste tot cu chitara în spate, cu vise mari și un program mai mult decât încărcat, Vlad Vîlciu și-a făcut timp și pentru un interviu. Elev al Colegiului Național Spiru Haret, Vlad a făcut parte din mai multe proiecte cu diverse trupe, unde a cântat la chitară, iar pe viitor vrea să se îndrepte și pe partea de vocal. Visează să cânte pe Wembley și vrea să intre la Publicitate. Deși are doar 19 ani, Vlad o să cucerească într-o zi lumea prin unul dintre acele lucruri pe care le face bine: muzică. Vlad nu e parte doar din ceea ce înseamnă muzica, e pasionat și de fotografie. Un băiat multifuncțional, cum l-aș putea numi.

vlad3

Povestea lui Vlad a început odată ce muzica a intrat în viața lui. Și nu orice fel de muzică: Beatles, Pink Floyd sau Queen sunt câteva din formațiile care îl inspiră. A început să ia lecții la chitară în clasa a șaptea și de atunci își dorește mereu să-și depășească limitele. „Dacă nu studiezi mult, nu poți ajunge la un nivel înalt”. Vlad combină pasiunea pentru muzică cu implicarea într-un show, în care dă tot ce are mai bun pe scenă.

Vlad se gândește să-și dezvolte pasiunea pentru muzică într-o oportunitate de carieră. Pe viitor vrea să-și lanseze un album cu piese proprii, cu mai multe influențe, printre care se numără rock-ul și pop-rockul. Perfecționist, nu trăiește cu impresia că poate face mai mult pentru o piesă, după ce aceasta e gata: maximul e atins o dată cu imprimarea melodiei. Conștient că mai are multe de învățat, știe că pentru a putea face muzică cu adevărat, trebuie să studieze și să acumuleze cât mai multe informații. Doar așa va putea crea ceva cu adevărat original.

vlad2

Răspunsul la întrebarea despre modul de gestionare al timpului, între școală și muzică, a fost prompt: „greu!”. Nu a lipsit de la nici o oră de curs, pentru că „școala e școală, iar muzica e muzică”. E un om cât se poate de normal, nu se consideră privilegiat datorită faptului că el cântă. Crede cu adevărat în ceea ce face și în aprecierile pentru munca depusă. Mereu are impresia că are suficient timp, mereu întârzie și face prea multe lucruri în afară de muzică. Însă reușește întotdeauna să facă ceea ce și-a propus, mai ales dacă sunt implicate și alte persoane. Nu are un program fix, însă dimineața e la liceu, apoi învață pentru bac, iar ziua și-o continuă cu muzica. „N-aș putea să trăiesc fără muzică”. Timpul liber și-l împarte între fotografie, teatru, scurtmetraje la care lucrează și bineînțeles, muzică.

Vlad colaborează cu trupa VAMA și participă la ceea ce se întâmplă în jurul ei. Așa a descoperit și învățat diverse lucruri, trăind multe experiențe plăcute. E mai mult decât recunoscător pentru tot ceea ce înseamnă VAMA. Pe această cale vrea să le mulțumească atât oamenilor din trupă, cât și membrilor Agenției de Vise. Oportunitatea de a fi alături de trupă i-a dat șansa de a îmbina utilul cu plăcutul și l-a făcut fericit, iar această colaborare o vede „ca pe o chestie între prieteni”.

Legătura pe care o are cu muzica mi-a descris-o printr-un joc. După ce a spus muzică, s-a gândit la: libertate, vis, mare, liniște, chitară, idee, prietenie, respect.

„Să cânți într-o trupă înseamnă să respecți muzica, oamenii din jur, spectatorii. Trebuie să emani o energie foarte mare, să creezi o legătură cu publicul și să-ți respecți colegii de trupă. Fiecare dintre membri trebuie să aibă grijă de trupă și să se dedice proiectului la care se lucrează la momentul dat.”

În cântecele pe care le face vrea să spună povești: „muzica fără poveste nu poate exista”. Vrea ca totul să fie făcut într-un mod cât mai profesional, însă momentan nu are toate resursele necesare pentru a crea. Prima chitară a primit-o în generală și e un lucru vechi, drag, de care nu vrea să se despartă niciodată.

Pentru Vlad nu există momente când se satură de acest stil de viață. Fără muzică, nu concepe viața – ar ajunge la închisoare. Muzica e ca și serviciul lui, unde totul e făcut din plăcere. „I love my life. This life.” Când vrea un moment de liniște, ascultă marea, vântul printre copaci. Sunetele din natură îl fac să se relaxeze.

vlad

Una dintre cele mai frumoase experiențe a fost un concert susținut la Arenele Romane. „Înaintea oricărui concert ai emoții mari, iar când ieși pe scenă ai un moment de blocaj. Dar după vezi că publicul e cu tine și mergi înainte.” Deși e nevoit să renunțe la multe, Vlad nu consideră că face sacrificii. „În viață, de multe ori, faci compromisuri, dar trebuie să ai și puțin noroc.” Face ceea ce îi place: preferă să facă poze, sau muzică, în detrimentul ieșitului în club.

„Dacă lumea iubește muzica pe care o fac, și publicul se poate schimba în urma unei interacțiuni. Sunt întâlniri în viață care ne schimbă. Eu am întâlnit oameni care m-au schimbat. Dacă un om te poate schimba, de ce nu te-ar schimba și muzica?”

 

sursa foto: arhiva personală