Pe parcursul ultimilor ani, procesul de polenizare a început să primească mai multă atenție din partea populației. Acest lucru se datorează schimbărilor climatice care devin pe zi ce trece tot mai vizibile și care sunt dăunătoare atât mediului natural, cât și celui antropologic.
Desigur, o persoană când aude cuvântul ”polenizare” se gândește adesea fie la alergiile pe care unii o au la polen, fie la florile din grădina bunicii din care sugea polenul în copilărie. Totuși, cu venirea primăverii am tot stat și m-am întrebat ce este cu adevărat acest proces din natură, dacă există mai multe feluri de polenizare și care este situația sa în actuala noastră lume modernă.
I. Ce este polenizarea?
Polenizarea este transferul de polen de la partea masculină a plantei la cea feminină. Astfel, se produce fertilizarea și producția de semințe. Transferul se creează adesea prin vânt sau cu ajutorul unor animale precum insectele sau liliecii.
Procesul de polenizare începe cu germinarea polenului care are loc în trei etape: de hidratare, de activare și răsărirea tubului de polen. Germinarea nu poate începe fără hidratare, iar etapa de activare constă în concentrarea filamentelor de actin din citoplasma celulelor. Aceste două etape continuă până la răsărirea tubului.
Sursă: Denisow, B. and Weryszko-Chmielewska, E. Photo: Irene Câmara Camacho.
Înainte de a germina, boaba de polen trebuie să ajungă la ovul. Odată ce aceasta ajunge într-o încăpere aproape de nucleu, polenului îi poate lua și un an până să înceapă germinarea.
II. Feluri de polenizare
Polenizarea poate fi biotică sau abiotică. În timp ce polenizarea biotică constă în polenizatori care transferă polen de la o plantă la alta, cea abiotică se folosește de vânt, apă și ploaie.
Tipul de polenizare abiotică îi oferă plantei prilejul de a-și consuma energia direct pe polen și nu pe atragerea polenizatorilor. În jur de 98% din polenizarea abiotică se face prin vânt, cel mai mic procentaj fiind oferit de ploaie.
În cadrul polenizării biotice, există atât polenizatori care nu sunt în relație cu o specie particulară de plantă , cât și polenizatorii care au evoluat împreună cu o plantă. De asemenea, aceștia pot fi insecte, păsări sau lilieci.
Polenizarea prin insecte, are loc în jurul plantelor cu un miros puternic și culori vibrante, în timp ce plantele polenizate de lilieci și molii tind să fie albe, iar florile polenizate de păsări să aibă petalele roșii.
Un lucru total fascinant este cum anumite specii de plante au coevoluat cu polenizatorii lor. Carmen Chiferiuc, o prietenă dragă, pasionată de biologie încă din liceu, mi-a povestit despre importanța relației dintre specia de plantă și polenizatorul său.
”Super interesant mi se pare că anumite specii de orhidei au evoluat pentru a produce anumiți feromoni sau anumite substanțe chimice care să mimeze feromonii femelelor anumitor specii de viespi. De asemenea, alte specii au pistilul foarte asemănător cu abdomenul unor tipuri de specii de albine solidare”, mi-a spus ea într-un mic interviu acordat într-o seară de vineri. Aceasta a continuat apoi să îmi explice cum totul se datorează nevoii de adaptare, deoarece dacă planta ar dispărea, atunci și insecta ar deveni pe cale de dispariție.
Sursă: https://www.instagram.com/p/B8D6xehARN7/
Sursă: https://www.nybg.org/planttalk/darwins-star-orchid
În aceste imagini avem un exemplu de un polenizator în relație cu o specie de plantă. În cazul acestei relații, molia este polenizatorul care cu ajutorul unei spiritrompe, ea poate ajunge la nectarul din orhidee.
III. Care este situația actuală a procesului de polenizare?
Polenizarea, printre multe altele, a suferit schimbări negative datorită schimbărilor climatice și factorilor antrolopogici. Astfel, ea a devenit un subiect de interes în ultimii ani fie în cadrul științific, fie în conversații colocviale.
O întrebare pusă de mulți în ultimii ani și pe care poate ați auzit-o și voi este dacă se va ajunge în punctul în care nu va mai fi polenizare.
”Este foarte greu să ne imaginăm această posibilitate. În cel mai rău scenariu, oricum ar exista polenizarea indirectă prin vânt sau artificială de la oameni, dar ar fi un proces taxant. Trebuie totuși să ținem minte că în procesul de polenizare există planta și insecta și în cazurile unde cele două au evoluat împreună, dacă una dispare, cealaltă va dispărea și ea.
Încălzirea globală sau schimbările bruște de vreme ar putea duce la dispariția unor specii de insecte. Acestea simt orice schimbare în temperatură, chiar și de umiditate. Așadar, ele a putea să iasă pentru că afară a început să se încălzească, dar apoi poate veni un îngheț, iar ele să nu aibă un mecanism de adaptare. În orice caz, o lume în care nu mai există polenizare este improbabilă.” a fost răspunsul lui Carmen.
Totuși, doar pentru că ceva este improbabil, nu înseamnă că trebuie neglijat, mai ales în circumstanțele în care omul accelerează declinul polenizării prin răspândirea propriului său habitat, consecință a creșterii rapide a populației umane.
În tabelele de mai jos se poate observa cum atât numărul de colonii de albine lucrătoare, cât și cel de apicultori a scăzut considerabil la finalul secolului al XX – lea, respectiv începutul secolului al XXI – lea. Acest studiu a fost făcut în prima sa fază în 14 țări europene, iar în cea de a doua fază au participat 18.
Acest studiu evidențiază clar un declin al polenizării în Europa prin numărul în descreștere al apicultorilor, respctiv al coloniilor de albine. Scăderile sunt drastice în toate zonele care au participat la studiu, chiar dacă în unele zone au mai existat momente de redresare.
IV. Concluzie
Polenizarea este un proces complex al naturii, acesta având loc fie abiotic sau biotic. Aceasta începe prin germinare care are trei etape, ultima fiind răsărirea tubului de polen.
Mulțumită varietății prin care ea poate avea loc, o lume fără polenizare este improbabilă, însă datorită stării în care se află lumea actuală, polenizarea este afectată mai ales prin declinarea neuniformă a apiculturii, a schimbărilor climatice și a factorilor antropologici.
Bibliografie
Pollination. (n.d.). Retrieved from Wikipedia
Simon G Potts, S. P. (2009, Martie 12). Declines of managed honey bees and beekeepers in Europe. Retrieved from Taylor and Francis Online
