Toamna culturală înseamnă, pentru revista Observator cultural, și reluarea edițiilor Observator Lyceum – seria de întâlniri între liceeni şi scriitori români, iniţiate în luna mai 2017. Prima ediție din acest sezon literar o are ca invitată pe Andreea Răsuceanu, teoretician consacrat, care a debutat și ca romancier cu O formă de viață necunoscută (Editura Humanitas, 2018). Evenimentul va avea loc vineri, 18 octombrie, de la ora 18.30, la Muzeul Național al Literaturii Române (strada Nicolae Crețulescu nr. 8, București), iar intrarea este liberă.
Andreea RĂSUCEANU este eseist, critic literar și romancier. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (1998–2002), secția Română-engleză. În anul 2009, a devenit doctor în filologie cu lucrarea Mahalaua Mîntulesei, drumul către modernitate, în cadrul Centrului de Excelență în Studiul Imaginii (UB). Între 2010 și 2013, a beneficiat de o bursă postdoctorală POSDRU, incluzând un stagiu de șase luni la Universitatea Sorbonne – Paris 3, finalizată cu lucrarea Bucureștiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară. A predat cursuri de presă culturală românească, cultură și civilizație română, limbă și literatură engleză. A publicat cronici, interviuri, articole de specialitate în reviste literare precum: Viaţa Românească, România literară, Observator cultural, Revista 22, Bucureştiul cultural, Idei în dialog, Dilema veche, Convorbiri literare etc. Este autoarea mai multor traduceri din limba engleză. Prima ei carte, Cele două Mântulese, a apărut la Editura Vremea, în anul 2009. A fost nominalizată la Premiul României literare, Premiul Uniunii Scriitorilor din România şi la Marile Premii Prometheus, secţiunea Opera Prima. În 2013 a apărut, la Editura Humanitas, cartea Bucureștiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, care a fost nominalizată la Premiile Uniunii Scriitorilor din România și la Premiile revistei Observator cultural. A primit Premiul Tânărul critic al anului 2013, în cadrul Galei tinerilor scriitori. În 2016, a publicat, la Editura Humanitas, Bucureștiul literar. Șase lecturi posibile ale orașului, carte nominalizată la Premiile revistei Observator cultural. Este coautor al volumelor Bucureștiul meu (Humanitas, 2016), Cărți, filme, muzici și alte distracții din comunism (Polirom, 2014), Bookătăria de texte și imagini 2 (Pandora-M, 2016), Ferestre din București și poveștile lor (Editura Peter Pan, 2015), Orașul. Antologie de proză (Gestalt Books, 2016), Tot înainte! Amintiri din copilărie (Curtea Veche, 2016). Andreea Răsuceanu are în lucru un nou roman, Vîntul, duhul, suflarea. În anul 2016 a lansat o emisiune difuzată de TVR 2, Povești citadine. Din vara lui 2017 coordonează seria de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
În dezbatere se va afla cel mai recent volum al autoarei O formă de viață necunoscută (Editura Hmanitas, 2018). Andreea Răsuceanu este deja o voce puternică în sfera teoriei literare, iar debutul său în proză cu acest roman este o evoluție firească a scrisului său, căci un filon literar subtil se resimțea și în studiile sale. Andreea Răsuceanu se dovedește a fi o prozatoare nuanțată, profundă şi puternică, împletind, în O formă de viață necunoscută, poveștile a trei femei din epoci diferite, dar unite prin trăiri comune, prin emoții și frici care au la bază eterna noastră neliniște cu privire la trecerea timpului și la moarte. Prozatoarea creează un arc în timp între secolul al XVIII-lea – unde ajungem prin ochii Stancăi Mîntuleasa, o văduvă care se ambiționează să ridice o biserică –, cel de-Al Doilea Război Mondial, care zguduie viața Elenei, o femeie de asemenea puternică, ce își dorește să construiască o casă pe strada Mîntuleasa, și contemporaneitate, trăind, prin Ioana, pe care prozatoarea a transformat-o într-o naratoare la persoana întîi, neputința de a salva amintirile, imaginile, stările unui prezent strivit de trecerea necruțătoare a timpului.
„Mirarea, înfiptă în albastrul ochilor ei care începuseră să vadă deja ființe din alte lumi, în dansul lor haotic prin încăperea albă de spital, mă obseda. Poate că la asta se reduce totul, la o imensă mirare, dacă nu cumva de fapt nu urmează întotdeauna decît o mirare şi mai mare. Rătăcea, albă şi tăcută, mirîndu-se de mine de parcă nu mă mai văzuse niciodată prin salonul spitalului, şi doar sune-tele eliberate ale cîte unui nume îi ţîşneau uneori dintre buze, prin masca de oxigen, coborînd ușor panta dinspre creier şi ajungînd în urechea ei, iar acel parcurs era mica eternitate în care rămăseseră înfipte ultimele noastre clipe împreună. Am fost şi eu mirată de această nouă cunoştinţă, de femeia din patul alb care era în fie care zi alta, astăzi de pildă era un copil cu părul blond, aproape alb, care alerga în sus pe un drum mărginit de plopi, urca lăsîndu-și în urmă întreaga viață, așa cum o știa.“ (fragment din roman).
Invitaţii ediţiilor anterioare au fost: Octavian Soviany (laureatul Premiului Observator Lyceum, în 2016, pentru Moartea lui Siegfried), sculptorul Mircea Roman (autorul trofeului Observator Lyceum), Bogdan-Alexandru Stănescu, Vlad Zografi (cîştigător al Premiului Observator Lyceum în 2017, pentru Efectele secundare ale vieții, Editura Humanitas), Veronica D. Niculescu, Ana Maria Sandu, Răzvan Petrescu (cîştigător al Premiului pentru Proză la Gala Premiior Observator cultural 2018), Cristian Fulaș (Premiul pentru Debut în cadrul Galei Premiilor Observator cultural 2016), Cristina Andrei (Premiul pentru Debut al revistei Observator cultural în 2015, pentru romanul Abonatul nu poate fi contactat și Premiul Observator Lyceum în 2019, pentru Matriarhat), Gabriela Adameșteanu (Premiul pentru Proză al revistei Observator cultural romanele Provizorat
Observator Lyceum va continua seria de întâlniri cu scriitori contemporani anul acesta cu Ioana Nicolaie, pe 15 noiembrie, și cu Cristian Teodorescu, pe 6 decembrie.
