vineri, ianuarie 21, 2022
Recrutare IQool
AcasăBREAKING NEWSObiceiuri străvechi păstrate în Bucovina

Obiceiuri străvechi păstrate în Bucovina

Românii au ținut dintotdeauna la tradiția strămoșească! Indiferent de anotimp, de sărbătoare și zona etnofolclorică, românul a creat obiceiuri și rânduieli, fiecare dintre acestea având un sens simbolic.

Dintre acestea, cele mai autentic preluate până în zilele noastre sunt datinile sărbătorilor de iarnă, care cu rol mistic si preluate încă din antichitate, au rolul de a îndepărta duhurile rele, de a alunga nefericirile și necazurile din anul ce va veni și conform urărilor să aducă prosperitate și „An nou cu bine, cu zile senine!”

Sursă foto: Orion Media Vatra Dornei/Laurențiu Gurzun

Capra, ursul, mascații, urătorul – care are rolul de a predestina tuturor binele anului viitor, sunt însemnătatea speranței, curajului și dorinței de an prosper în gospodării, pe pământurile țăranilor, dar și pentru sănătatea tuturor. Considerate obiceiuri păgâne, aceste datini, s-au încadrat cu ușurință în viețile creștinilor, fiind văzute ca rânduieli gospodărești și nu vrăjitorii sau ritualuri. Odată cu secolul XX, acestea au început să fie considerate mai mult  act artistic și nu obicei mistic, tinerii preluând aceste obiceiuri și prezentându-le după obicei, înainte de sărbătoarea Crăciunului conectate de colinda strămoșească, dar mai ales înaintea Anului Nou. Aceste datini iau sfârșit o dată cu sărbătoarea Bobotezei, care încheie triada obiceiurilor de iarnă, românii trecând ușurați prin iarnă, până la coborârea babei Dochia de la munte și lepădarea cojoacelor ei în luna lui mărțișor!

Capra este unul din personajele de bază întâlnită în contextul datinilor de la Anul Nou. Ca personaj mitozoomorf, capra reproduce din fauna sălbatică sau domestică locală animalul prin care imaginația omului tradițional a legat credințe referitoare la demoni sau semizei preluați în feudalism dintr-o altă perspectivă etnologică.

Colindătorii

Tinerii din satele dornene se întruneau în grupuri în vederea formării cetelor de colindători sau urători. Aceste grupuri ce cuprindeau un număr variabil de persoane se constituiau pe baza unor criterii stabilite de societatea tradițională, acceptarea într-un astfel de grup având la bază vecinătatea, gradele de rudenie sau prietenie, dar în primul rând moralitatea și comportamentul fiecărui individ.

Sursă foto: Orion Media Vatra Dornei/Vlad Bereholschi

Odată cu începerea postului, tinerii puneau la cale adunările care aveau ca scop pregătirea colindelor, religioase și culturale, pentru seara de Ajun, urmând ca atunci să le cânte din casă în casă în schimbul bunătăților pregătite de cei ce îi ascultă.

Jocul caprei

Jocul caprei este un dans ritual executat de Anul Nou ca număr magico-artistic de către capra care este personajul principal, sau de către un grup alcătuit din mai multe capre însoțite de moș, babă și cioban. Jocul caprei însumează câteva faze muzical-coregrafice care s-au păstrat într-o formă disipată până în zilele noastre: chemarea animalului în scenă, jocul acestuia, moartea, plânsetul caprei, învierea, vânzarea.

Sursă foto: Orion Media Vatra Dornei/Vlad Bereholschi

Costumul este format dintr-un cap de capră, sculptat în lemn, având maxilarul inferior mobil pentru a putea fi tras cu o sfoară şi a clămpăni în timpul dansului. Capul este încadrat de două corniţe împodobite cu oglinzi, panglici multicolore, hurmuz şi flori şi este fixat într-un băţ-suport care se sprijină pe pământ. Persoana care joacă rolul de capră este acoperită cu o ţesătură peste care sunt cusute năframe sau panglici de mătase, puse în diagonal, conform acasalaromani.ro.

În sate capra nu era jucată de oricine și oricum; anumiți bărbați „specializați” în acest sens o jucau. Un rol important îl are ansamblul vestimentar cu dublă funcționalitate, rituală-simbolică și ornamental-diverstimentală, reieșit din spiritul inventivității creatorului.

Jocul caprei are conotații fertilizatoare și fecunditive, marcând prin moartea și învierea imediată regenerarea timpului calendaristic la cumpăna dintre ani. În Bucovina, jocul caprei este după cel al urșilor, unul dintre cele mai cunoscute din ceremonialurile sfârșitului de an. Cele mai frumoase, complete și complexe jocuri ale caprei le întâlnim în localitățile Ostra, Mălini, Pârteșii de Sus, Dolheștii Mici, Ciocănești, Fundu Moldovei și, de obicei, în toate satele din zona montană.

Jocul Căiuților

Acesta este un joc ritual aparținând Căiuților și are semnificații purificatoare. Prin invocarea Căiuților la Anul Nou se credea că atmosfera satului respectiv este curățată și purificată de spiritele și reprezentările malefice care sunt alungate de aceste personaje. Cele mai spectaculoase grupuri și jocuri ale Căiuților se organizează în localitățile Dolhești, Călugăreni, Fântânele, Hânțești, Zvoriștea, Zamostea, Giulești și Boroaia.

Sursă foto: Orion Media Vatra Dornei/Vlad Bereholschi

Jocul Cerbului

Cerbul este un personaj mitozoomorf, specific satelor montane precum Fundu Moldovei, Poiana Stampei, Ciocănești. Din suita tradițională a cerbului fac parte: cerbul, calfa, ciobanul, vânătorul, țigan-țigancă, doctorul, colăcarul, descântătorul și muzicanții.

Sursă foto: Orion Media Vatra Dornei/Vlad Bereholschi

Ursul bucovinean

Ursul bucovinean este reprezentarea mitozoomorfă din datina mascatului de Anul Nou. Ursul bucovinean este îmbrăcat în piei de oaie, de preferință negre, spre a imita blana animalului real din pădure. Poartă o mască făcută din piele de vițel fixată pe un schelet metalic, are opinci din piele de porc împodobite cu canafi de lână roșie, tălăngi fixate pe picioare și în mână ține o bâtă masivă de lemn ferecată cu verigi metalice și legată cu un lanț. Capul ursului este împodobit cu flori artificiale sau panglici multicolore de mătase. Jocul ritual al ursului are un caracter polimorf, elemente arhaice contopindu-se cu unele mai noi, semnificațiile vechi îmbinându-se cu cele de actualitate.

Sursă foto: Orion Media Vatra Dornei/Vlad Bereholschi

Prin rostogolirea ursului din timpul jocului se marchează simbolic derularea timpului , o transpunere metaforică a succesiunii anotimpurilor, lunilor și zilelor unui an calendaristic. Ursul purifică spațiul de spiritele malefice fiind și un reprezentant al etnoiatriei, vindecând prin călcare anumite boli.

Învierea Ursului – Această parte a jocului reprezintă învierea ursului după momentul morții sale care simbolizează regenerarea timpului îmbătrânit la sfârșit de an. Pe de altă parte, prin moartea și învierea ursului, se marca simbolic moartea anului ce a trecut și nașterea anului ce urmează.

Aceste datini și obiceiuri pot fi urmărite anual, pe data de 29 decembrie, la Vatra Dornei, în cadrul Festivalului Național „Porniți Plugul, Feți-Frumoși”. Spre dezamăgirea tuturor iubitorilor de spectacol, în acest an festivalul a fost anulat.


Sursă informație: Ghidul iubitorilor de folclor, Zona etnografică Dorna, de Mihai Camilar

Citește și: Viața cu aparat dentar – plăcere sau disconfort?

Bostan Oana-Florentina
Sunt studentă în anul II în cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Cluj-Napoca, specializarea jurnalism. Născută în anul 2001 în Bucovina, iubitoare de natură și fotografie.
RELATED ARTICLES
spot_img

Most Popular