Oamenii din skatepark: între pasiuni, cariere și vise

Când trecem pe lângă un skatepark este greu să ne imaginăm cu ce se ocupă în afara acestuia magicienii bicicletelor și skateboardurilor pe care le vedem deseori trântite la pământ după o schemă nereușită. Cu ce se ocupă aceștia când nu au mâinile pe ghidonul bicicletei sau picioarele pe o placă cu patru roți?

În scopul ridicării misterului din spatele carierelor alese de amatorii sporturilor extreme și, în același timp, a pasiunilor lor, am apelat la mulți practicanți care numesc skatepark-ul a doua lor casă.

Ce cariere urmează pasionații de skate-board și BMX?

Puțini au abilitatea de a vedea dincolo de aparențe și astfel pot observa că în spatele garderobelor creative și a multitudinii de accesorii hip-hop se află oameni pasionați care, chiar dacă și-au dat seama că nu-și pot câștiga traiul din hobby-ul lor extrem, au găsit o cale să aplice învățămintele din skatepark la locul lor de muncă, fie că e vorba de bucătărie, design sau chiar antreprenoriat.

Antreprenoriat

Nu mulți s-ar gândi că un „giumbușlucar” dependent de „injecția” de adrenalină oferită de practicarea unor sporturi destul de periculoase ca BMX și skate-board ar alege să urmeze „plictiseala” din învățământ. Contrariul ni-l dovedesc Mara Merca și Camelia Pașca, două fane ale skatepark-urilor încă de când erau copii.

Tinerele antreprenoare au absolvit la Universitatea Babeș-Bolyai după ce și-au dat licența în Publicitate la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării. Mai mult, cele două tinere și-au pus în valoare cunoștințele acumulate și s-au aliat, înființând Trick It Up, un festival care țintește să unească pasionații de sporturi extreme în fiecare an la Cluj-Napoca.

Mara Merca și Camelia Pașca la terminarea facultății.

„Stilul meu de viaţă este o combinaţie perfectă între haos şi echilibru… nu ştiu cum, dar am reuşit mereu să le îmbin pe toate în aşa fel încât să îmi fie bine şi să mă descurc. Am luat BAC-ul, am terminat facultatea, ambele cu rezultate foarte bune, dar am şi profitat de absolut fiecare moment în care am avut ocazia să mă distrez. Viaţa e frumoasă, iar oamenii din comunitatea aceasta (N.R. Trick It Up) mi-au arătat şi mi-au demonstrat acest lucru de cele mai multe ori.”, a spus Mara Merca.

Industria IT

Informatica și sporturile extreme sunt două domenii care par incompatibile la prima vedere, însă Alin Moldovan a reușit să le îmbine. Alin lucrează ca IT-ist pentru o companie americană de soluții software și se descătușează în skatepark, luând BMX-ul de „coarne” de fiecare dată când are ocazia.

Alin Moldovan

„Mă dau pe BMX din 2004, de 16 ani, am 48 de ‘podiumuri’. Acest sport m-a ajutat și m-a învățat să nu renunț niciodată. E nevoie de sute de fail-uri ca să reușești o singură dată. Sportul extrem m-a clădit și m-a ajutat să fiu mai bun decât îmi imaginam, atât pe plan personal cât și profesional. Lucrez în IT, am fost și marketing manager sau salahor, am muncit și pe câmp, am diplomă de inginer constructor și alte hârtii inutile… dar nu are importanță ce muncesc, ci mai degrabă cum muncesc”, a spus Alin Moldovan.

„BMX-ul m-a învățat să mă adun oricât de „stricat” aș fi, și treptat, cu multă muncă și răbdare, să mă reconstruiesc într-o variantă mai bună decât cea din momentul în care m-am stricat.”

Domenii creative

Așa cum a observat Roxana Botu, practicantă de skate-board și absolventă a Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, skateboarderii studiază sau au joburi în principal în arte plastice, arhitectură sau muzică.

Roxana Botu

„Am studiat design – grafic, interior, de obiect – așa că pe viitor aș vrea să îmbin asta cu skate-ul cumva. Momentan mi-ar face plăcere să mă dau cât de mult pot pe skate. De aceea m-am și mutat în Barcelona (n.r. skatepark-urile din Barcelona au un nivel înalt de dezvoltare). Sunt conștientă însă că o să am nevoie de o sursă de venit stabilă, așa că pe viitor mi-aș dori să îmbin skate-ul cu designul, într-un fel sau altul. Variante sunt foarte multe, de la grafica de plăci, la shoe design, la design de skatepark-uri, etc. Mi-ar face plăcere să lucrez câte puțin pe fiecare dintre acestea, ca după aceea să mă pot concentra pe varianta care mi se potrivește cel mai bine.”, spune Roxana Botu.

Cinematografie

În timp ce Roxana îmbină designul cu pasiunea pentru skate-board, un alt surfer al asfaltului își folosește abilitățile pentru a își clădi o carieră în lumea cinematografică. Szilard Serestely e cameraman, iar faptul că știe să „se dea pe scândură” îi oferă un mare avantaj în meseria sa.

„Ajunsesem cu colegii la locul de filmare pentru o reclamă, eram deja în toiul filmărilor și vine la rând cadrul pe care îl filmez de pe skateboard. Toți cei prezenți se uitau curios când m-am suit pe skateboard cu camera, apoi au observat cât de ușor se pot executa niște mișcări de cameră care fără skateboard ar fi necesitat tehnică mult mai costisitoare – de bani și de timp. Ah, și când mă întâlnesc cu foștii profesori aproape toți au prima întrebare «Unde ți scândura aia?».”, a spus Szilard.

Horeca

Nu vă gândiți că în spatele tutoror amatorilor de sporturi extreme se găsesc antreprenori, artiști sau IT-iști. Sporturile extreme sunt practicate în general de tineret, iar mulți dintre aceștia se îndreaptă înspre joburi sezoniere pentru a obține venituri. Spre exemplu, Boros Roland se află de vreo doi ani în spatele barurilor și își folosește abilitățile de freestyle dobândite pe BMX în timp ce mixează băuturile clienților.

Roland Boros

„Pe plan profesional mă văd tot în domeniul horeca și în viitor. Sunt barman la un restaurant și cred că BMX-ul mă ajută și în domeniul ăsta. Ca și barman trebuie să fii inventiv, să încerci combinații noi, să îți dai drumul imaginației. Necesită și perseverență în învățarea mișcărilor, aruncarea sticlelor, turnărilor corecte. Cam tot de aceste calități ai nevoie și când te dai pe BMX, sau cum spune și numele «freestyle bmx», poți să faci ce vrei tu. Încerci combinații noi de trick-uri, în locuri noi, pe elemente diferite. Un lucru important pe care l-am învățat din acest sport este să nu mă dau bătut. Este un lucru firesc să cazi, cad de fiecare dată când ies să mă dau. Important e să te ridici și să mai încerci.”, a relatat Roland Boros.

Bucătărie

Un drum asemănător cu Boros l-a avut Cătălin Hiriza, un veteran al BMX-ului în vârstă de 22 de ani, care își urmează deocamdată pasiunea pentru lumea gastronomică, însă mărturisește că vrea să aleagă altă cale pe viitor.

„Până acum am lucrat cam doar în bucătărie și cafenele. Îmi place foarte mult să mănânc, deci îmi place foarte mult și să gătesc. O fac cu drag și atenție, ca și cum mi-aș face mie. Momentan nu am idee ce voi face pe viitor, dar sincer nu cred că rămân pe bucătărie. E mult de lucru și bătaie de cap. Cu BMX-ul nu sunt atât de bun încât să fac ceva din el, mai ales în România. Nu e nimeni în România care să trăiască din asta în totalitate.”, a spus Cătălin.

Visul de a trăi din sporturi extreme, unul imposibil în România

Când Hiriza a spus că nu se poate trăi din practicarea de BMX în România avea dreptate. Acest lucru a fost confirmat de mulți membri ai comunității care împânzește skatepark-urile prea puțin dezvoltate din țara noastră.

Roxana Botu, tânăra de 21 de ani care s-a mutat de curând în Barcelona pentru a putea practica skate-board-ul în parcuri de nivel înalt, a făcut un portret cuprinzător a situației skateboarder-ilor din România.

Roxana Botu

„Ar fi tare să poți trăi din skate, însă este foarte dificil. În 2020, deja nu mai contează doar nivelul la care te dai. Eu sunt convinsă că oricine poate ajunge la nivel pro, dacă investește destul timp. Din ce am observat contează mai mult relațiile pe care le ai ca să îți poți obține o sponsorizare ok. Nu exista să trăiești din skate, există să traiești din sponsorizări de la firmele mari implicate, care îți pot oferi un salariu lunar. Contractele însă sunt pe 1-2 ani de obicei – dacă ai mare noroc 5 ani – iar la prima accidentare viitorul devine cam nesigur. Mi se pare că mulți skateri pro trăiesc în nesiguranță, unii având chiar 10-15 ani de experiență. Aș vrea să trăiesc din skate, însă într-un sistem care să susțină skaterii mai mult decât firmele: salarii mai bune, nu doar pentru top 5, asigurări medicale care să acopere accidentările etc.”, a declarat Roxana.

Ideea este că sporturile extreme sunt precar dezvoltate mai ales în țările care nu au fost atât de expuse trendurilor americane, așa cum susține și IT-istul Alin Moldovan.

Le Bowl Skate Park Marseille, France

„Sunt băieți care cred că pot să trăiască din sportul extrem. Nu vreau să îi descurajez, și eu am crezut treaba asta o perioadă lungă de timp, dar sunt de părere că nu ai cum să supraviețuiești doar din asta, mai ales în Europa de Est. Trebuie să te reinventezi în mod constant, să te adaptezi pentru a putea supraviețui şi e dificil… necesită foarte multă muncă.”, afirmă Alin.

Motive de speranță

Cu toate că statul român și televiziunile nu acordă prea multă importanță fenomenului sporturilor extreme de genul BMX, Enduro și skate-board, comunitățile formate la nivel local și chiar național încep să iasă tot mai mult în evidență.

Câteva dintre evenimentele care au promovat skate-board-ul și BMX-ul în România au fost:

  • București: Street Heroes;
  • Cluj-Napoca: Trick It Up, Transylvania Rippers, Skate Cup Rozelor; Updown Cup;
  • Alba Iulia: Bastion Session;
  • Constanța: Gravity Summer Jam;
  • Piatra Neamț: Tare ca piatra;
  • Național: Summer Roll Contest, Bastion Session (Alba-Iulia).

„Considerăm că este necesar să susţinem şi să promovăm cultura urbană din România, mai ales în zona sporturilor extreme, acestea fiind considerate un mod prin care tinerii își pot exprima liber creativitatea și abilitațile, dar și un tip de entertainment pentru public.”, susține Trick It Up, proiectul Marei Merca și Cameliei Pașca.

Un număr al revistei Rotric înfățișându-l pe Emil Boc, primarul Clujului pe un skateboard.

Vocea comunităților din skatepark-uri se face auzită

Pe lângă multitudinea de evenimente întreprinse de pasionații de dinamismul și adrenalina sporturilor extreme, cameramanul Szilard Serestely a înființat Rotric, o revistă a cărei obiectiv este să prezinte frumusețea lumii skatepark-urilor și a oamenilor din spatele acestora. Revista este doar la al treilea număr, însă dragostea lui Szilard pentru print și lumea skate-board-ului îl motivează să producă materiale de înaltă calitate la fiecare număr lansat.

Reacția la inaugurarea celui mai mare skatepark din România la Sibiu și nerăbdarea la anunțul extinderii Skatepark-ului Rozelor din Cluj-Napoca la nivel olimpic până în 2022 este semnul că țara noastră dispune de o comunitate mare de pasionați de sporturi extreme, a căror pasiune se extinde dincolo de skatepark-urile unde se desfășoară, și, prin urmare, ar trebui să vedem tot mai multe inițiative care să susțină dezvoltarea acestui fenomen, care aduce un plus de viață zonelor urbane.

Comentarii

comentarii