Viața de licean nu e deloc ușoară. Introducerea și episodul 1 din seria interviurilor cu liceeni au demonstrat-o cel mai bine. Dar, iată că a venit timpul și pentru a treia demonstrație, anume episodul numărului 2 din „Numai licean să nu fii”.
De data asta, protagoniștii sunt 8 tineri, de 16, 17, respectiv 18 ani. Le-am adresat o întrebare destul de grea (după cum mi-au spus și ei, i-am pus în încurcătură „Stai că trebuie să mă gândesc, e grea întrebarea”).
Printr-un singur cuvânt, poți să descrii experiența ta de licean de până acum? Adică, există un anumit cuvânt care îți poate rezuma viața de licean?
Tragi-comedie (Petcu)
Schimbare (Ingrid)
Depresie (Mihai)
Dezvoltare (Ana)
Surprinzătoare (Iulia)
Interesantă (Vlad)
Pierdere de timp (Andrei)
Epuizantă (Alexandra)
Și pentru că nu îmi plac deloc răspunsurile vagi, i-am rugat pe liceeni să își dezvolte punctele de vedere și să îmi spună de ce au ales aceste cuvinte.
Simt că joc într-o piesă de teatru proastă. Și nu orice fel de piesă, ci o tragi-comedie. Așa mă simt la liceu. Peste tot numai drame, relații de iubire eșuate și tineri neînțeleși. Totuși, nu pot să zic că stăm într-un doliu general. Mai râdem, mai glumim, mai facem mișto de profi și de colegi. (Petcu)
S-au schimbat atât de multe lucruri din clasa a 9-a și până acum, încât nici măcar nu îmi mai cunosc colectivul. Am rupt niște prietenii, acum am alt grup de persoane cu care îmi petrec timpul. Nu știu, dar cred că experiența asta de licean nu e deloc relaxantă și sigură. Orice se poate schimba, orice eveniment te poate marca. (Ingrid)
Pentru mine, liceul înseamnă depresie. Încă nu am trăit momentul în care să mă trezesc de dimineața și să zic „Da, ce bine că merg azi la școală!” Adică mă dau jos din pat cu cea mai mare silă și doar ca să nu îmi iau absențe. Cât timp o să mai fiu licean, că nu mai vreau?! (Mihai)
Să știi că eu simt că m-am dezvoltat în perioada liceului, atât personal, cât și profesional. Îmi fac prieteni, particip la workshop-uri, fac voluntariat. Pot să spun că statutul de licean îmi oferă multe posibilități educaționale și mi-a deschis multe porți spre o viitoare carieră de succes. (Ana)
Wow, deci, cu ce să încep? Totul e surprinzător, am ajuns în punctul în care nimic nu mai e normal și banal. Eu am învățat 2 ani într-un alt liceu, începând din septembrie m-am mutat aici, so am trăit viața mai intens decât orice alt adolescent care petrece 4 ani în același loc. Colegii, profesorii, atmosfera, metoda de predare – sunt lucruri noi pentru mine, adevărate surprize. (Iulia)
Să fiu licean este foarte interesant. Învăț, ies cu prietenii, mă distrez, dar mă gândesc și la viitor, la facultate și job. (Vlad)
Să merg la școală este cea mai mare pierdere de timp. După părerea mea, ce îmi predau profii pot foarte bine să învăț acasă, adică într-un mediu comod și relaxant. Fără să mă mai deplasez și fără să mă stresez inutil. Cum liceul e obligatoriu, mă supun regulilor. Asta e. (Andrei)
Este extrem de obositor să te trezești zilnic la 6 dimineața, să pleci la liceu, să îți faci teme, să fii voluntar, să te interesezi de facultăți, să găsești job-ul perfect care să te reprezinte și să te facă fericit. Sunt prea multe activități de făcut și prea puțin timp. Trebuie să mă organizez foarte bine, să fiu productivă, iar asta nu e deloc ușor. Programul unui tânăr este epuizant și stresant. (Alexandra)
Una peste alta, dacă aș fi în situația să mă gândesc la un cuvânt (sau grup de cuvinte) care să rezume ideile prietenilor mei, aș spune că viața de liceu este de neuitat. Momente grele vor exista, important este să te bucuri și să trăiești clipa. Licean ești doar o singură dată!
Vine și episodul 3, așa că stay tuned!
surse foto: giphy.com, thesiberianamerican.com, imgur.com, huffingtonpost.com.
