Chiar dacă underground se traduce mot-a-mot „sub pământ”, asta nu înseamnă că membrii acestei culturi nu trebuie scoși în lumina reflectoarelor. Fie că e vorba de acei artiști graffiti care își expun arta pe zidurile orașelor, de skaterii și bikerii cărora abia poți să le numeri juliturile sau de acei tineri al căror jargon îți dă bătăi de cap, toți sunt ca noi toți: au pasiuni, vise și, poate, ceva mai mult curaj.
Totuși, acest curaj de a se exprima le pune deseori bețe în roate datorită unora care nu pot accepta ceva ieșit din comun. În cele din urmă, comunitățile underground – prin definiție, cele ale căror membri se abat de la stilul de viață practicat de marea masă a oamenilor – sunt nelipsite din spiritul oricărui oraș de pe glob.
Pentru a reduce steorotipia în această direcție, am decis să luăm pulsul comunității underground din Cluj apelând la organizatorii festivalului Trick It Up, care a devenit un cămin pentru tot ceea ce înseamnă arta urbană.
O societate care te cataloghează în funcție de cum te îmbraci și câți bani ai
Așa descrie Alin Moldovan (stânga), IT-ist și practicant de BMX încă din 2004, lumea în care trăim, și nu îl putem condamna. Haina îl face pe om din cele mai vechi timpuri, chiar dacă abilitățile, cunoștințele sau dăruința ar trebui să primeze.
„Nu prea contează contextul, dar din păcate societatea te cataloghează în funcție de cum te îmbraci și câți bani ai. Dacă nu ești îmbrăcat la 4 ace, nu prea te iau în serios oricât de bun ai fi în ceea ce faci. Tatuaje nu am, dar cred cu tărie că lumea te tratează diferit, mai ales dacă contează așa mult o haină”, oftează Alin.
Stilul urban, un izvor de creativitate
Din păcate, comunitatea underground are un mare dezavantaj în ziua de astăzi deoarece stilul lor vestimentar este unul aparte, fiind chiar antagonic polului clasicei eleganțe reprezentat de combinația sacou și cămașă.
Ca să vă faceți o idee mai bună, în cultura urbană totul este despre a-ți găsi propriul stil. Prin urmare, combinațiile sunt nelimitate.
„Mi se pare că despre asta e vorba în cultura aceasta…te ajută să te descoperi şi să te cunoşti pe tine însuţi fie prin muzică, fie prin sport sau dans, îţi descoperi şi îţi dezvolţi partea creativă şi împărtăşeşti acest lucru cu oameni care te înţeleg şi te susţin”, spune Mara Merca, co-fondatoarea Trick It Up.
„Nu am fost niciodată genul de fată ”girlish”. Am preferat mereu să mă îmbrac mai sport şi mai comod. Cu toate acestea, sunt absolut pasionată de tot ceea ce înseamnă branduri streetwear şi mai ales de ‘sneakerși’. Îmi place să-mi asortez hainele cu încălţămintea şi să arăt că orice poate să arate bine dacă ştii cum să-l/o porţi”, spune Mara.
„Sneakerși” de la 200 la 4000 de lei
În cultura urbană, fără îndoială, se pune mult accent pe încălțăminte, în rândul ambelor sexe. La fel ca Mara, Cătălin Hiriza (n.r. Prietenii îi spun Mirra), un tânăr de 22 de ani, însă adept al skatepark-urilor încă de la 8 ani, are o slăbiciune pentru adidași, cheltuind, am putea spune, ‘averi’ de-a lungul anilor.
„Sunt un așa zis ”sneakerhead’’, am multe perechi de adidași, cam 30-40, și de 200 de lei dar și de 4000. Tot așa șepci, vreo 60… Nu pun mereu preț pe firme, dacă imi place cum arată, port”, a spus Hiriza.
Iar dacă Mara și Cătălin sunt colecționari de adidași, IT-istul Alin Moldovan nu se poate despărți de ei nici măcar la evenimentele care cer prin definiție o ținută elegantă.
„Mă simt bine în hainele cu care mă dau (n.r. pe BMX) și nu prea țin cont de dress code-uri, inclusiv la nunți, botezuri, cumetrii. Vans-urile (n.r. Brand de adidași) nu îmi lipsesc niciodată din picioare!”, recunoaște Alin.
Moda underground
În cele din urmă, moda underground nu este despre tipare, iar trendurile sunt tot timpul schimbătoare pentru că de fapt nu există. Doar „riderii pro (n.r. profesioniști)”, cum ne spune Mirra, mai țin o oarecare ordine. Prin urmare, creativitatea este promovată la maxim, poate mai mult ca în orice altă subcultură.
„Când vorbești de streetwear vorbești despre cum te face să te simți, vorbești despre atitudine, despre exprimare. Urmărim să avem produse care fac oamenii să se simtă mai confortabil, mai cool, mai plini de încredere, mai deschiși spre exprimarea sinelui. Oameni care pot și vor să își asume cine și cum sunt ei de fapt”, spune Evelyn Cusner, co-fondatoarea Notorious Store, un magazin de streetwear și sponsor al festivalul Trick It Up.
Unul dintre sponsorii care au fost alături de Trick It Up încă de la prima ediție, Anonbrand, ne-au descris la rândul lor misiunea acestora.
”Ne străduim să creăm haine care fac parte din cultura străzii pe care o experimentăm. Scopul nostru, de când am ieșit cu Anonbrand, a fost să reunim toate artele urbane, muzica și sportul care au evoluat în mediul nostru.”
Tatuaje și nu numai
Pe lângă garderoba care trage de fiecare dată înspre zona casual, adepții culturii urbane sunt renumiți pentru varietatea de accesorii, fără de care o ținută nu este completă, și, totodată, pentru tatuajele de care aceștia sunt atât de mândri, dar care nu le servesc întotdeauna spre bine.
”Nu am fost refuzat la nici un loc de muncă, dar am fost refuzat pentru a fi model. Ideea e că m-a căutat un tip care te pune în legatură cu anumite firme/branduri și am fost refuzat tocmai pentru chestiile din urechi (n.r. Cercei tip ear-tunnels). Eu credeam că e un plus sincer, dar am aflat că nu eram ce căutau ei”, a spus Cătălin Hiriza.
Problema vine de la generația bunicilor noștri
Cultura urbană și ramura ei underground au început să se dezvolte în România abia după 1990 și mai ales după intrarea în mileniul 3. Asta pentru că era comunistă se opunea oricărei mișcări ce promova ieșirea din tipare.
Chiar dacă sunt deja 3 decenii de când am ieșit din fostul regim, problema e că mulți au rămas încă angrenați în acea veche mentalitate. Acesta este unul dintre motivele pentru care încă vedem oameni încruntându-se când ceva neobișnuit le iese în cale.
„Poți sa ai corpul plin de tatuaje si piercinguri, dacă ai minimul de raționament pentru a te comporta (n.r. cum se cuvine) în orice fel de situație. În acest fel, nu vei întâmpina niciun fel de probleme la angajare sau facultate. Problema vine de la generația bunicilor noștri care nu sunt obișnuiți cu asta, și cataloghează greșit”, susține Fodor Levente, pasionat de BMX.
Mesajul pe care trebuie să îl înțelegem este să nu mai judecăm oamenii după aparențe, ci să ne uităm după valorile lor. Așa cum scrie pe un sticker promovat de Trick It Up „Stop judging people (n.r. Nu mai judecați oamenii!)”
