Modificare în Constituție | Camera Deputaților acceptă redefinirea familiei: „căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”

0
2247
Modificare în Constituție

Modificare în Constituție: Camera Deputaților acceptă redefinirea familiei conform inițiativei cetățenești a Coaliției pentru Familie, depusă anul trecut și semnată de 3 milioane de români, în care este contestată actuala formă a Constituției României privind definiția familiei. Propunerea de revizuire a Constituției privește, așadar, modificarea articolul 48, alineatul 1, care definește familia drept „căsătoria liber consimțită între soți”. Inițiativa cere modificarea acesteia cu textul: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”.

Inițiativa urmează să fie trimisă Senatului pentru dezbatere și vot.

Forma actuală:

  • Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.

Forma propusă:

  • Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.

Semnatarii inițiativei vor ca definiția să fie schimbată pentru a bloca orice posibilitate a legiferării căsătoriei între persoane de același sex.

Procesul de adoptare:

Potrivit articolului 151 al legii fundamentale, proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaților și de Senat, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.

Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaților și Senatul, în ședința comună, hotărăsc cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul deputaților și senatorilor.

Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.

Ce probleme intervin?

Un document așteptat de Curtea Constituțională (CCR) de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) ar putea răsturna votul dat astăzi în favoarea familiei tradiționale.

Există o întrebare care încă nu a fost pusă: Căsătoriile unisex încheiate în alte țări sunt recunoscute sau nu în România?

Decizia de la Curte depinde și de un punct de vedere cerut de judecătorii constituționali de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Evenimentul Zilei a verificat și până la această oră nu a venit raportul așteptat de la CJUE.

Este vorba de sesizarea de la Curtea Constituțională făcută de doi bărbați (căsătoriți în Belgia) împotriva articolului 277, alineatele 2 și 4 din Codul Civil, care nu permit recunoașterea pe teritoriul României a căsătoriilor între persoanele de același sex.

Curtea Constituțională evită încă din luna iulie a anului trecut (curând se împlinește un an!) luarea unei decizii pe această temă. Dacă sesizarea va fi admisă de plenul CCR și, în paralel, va fi legiferată definiția familiei în forma discutată astăzi, se vor produce discriminări între cei cărora li se va refuza căsătoria și cei cărora li se vor recunoaște uniunile încheiate în alte țări. Consecința ar putea fi tocmai schimbarea articolelor cerute de Coaliția pentru Familie. Atenție, nu e vorba de un parteneriat civil (concubinaj legal), ci de o căsătorie încheiată legal în altă țară, unul dintre parteneri fiind cetățean român.

Unde este legală căsătoria gay?

Până la această dată, 19 țări permit cuplurilor de același sex să se căsătorească:

La nivel național
Africa de Sud (2006)
Argentina (2010)
Belgia (2003)
Brazilia (2013)
Canada (2005)
Columbia (2016)
Danemarca (2012)
Finlanda (2017)
Franța (2013)
Irlanda (2015)
Islanda (2010)
Luxemburg (2015)
Norvegia (2009)
Noua Zeelandă (2013)
Olanda (2001)
Portugalia (2010)
Spania (2005)
Statele Unite (2015)
Suedia (2009)
Uruguay (2013)

Studiile efectuate în mai multe țări indică faptul că sprijinul pentru recunoașterea legală a căsătoriei dintre persoane de același sex crește alături de nivelul de educație, iar sprijinul vine în cea mai mare parte de la tineri. Sondajele mai arată și că susținerea față de o asemenea lege este în creștere. Tu ce părere ai? A rămas România în urmă? 

Surse: www.stiriprotv.ro ; www.evz.ro ; www.wikipedia.org