Casa impozantă de lângă Biserica Amzei, de pe strada Cristian Tell, nr. 9-11, care adăpostea până de curând zeci de cerşetori, a fost cândva a celebrei Miţa Biciclista, frumoasa curtezană care a reuşit să fure inimile a sute de bărbaţi cu stare din Bucureştiul interbelic.

01FB

Miţa Biciclista, pe numele ei real Maria Mihăescu s-a dovedit a fi o tânără ambiţioasă care ştia ce vrea. Maria Mihăescu s-a născut în anul 1885, în județul Prahova, în Filipeștii de Pădure, în familia unei spălătorese. Pentru că viața nu i-a oferit foarte multe șanse de a urca pe scara socială, Maria Mihăescu a acceptat în jurul vârstei de 14 ani să își înceapă “cariera de curtezană”.

Potrivit istoricilor, primul amant de seamă al Mariei Mihăescu ar fi fost chiar Regele Leopold al Belgiei. Porecla de “Mița Biciclista” i-a fost atribuită de ziaristul George Ranetti, redactor șef al ziarului Furnica. Potrivit Historia.ro, această poreclă ar fi primit-o prin anul 1898, după ce ziaristul ar fi văzut-o în timp ce se plimba cu bicicleta pe Calea Victoriei. Mița era una dintre cele mai frumoase femei din Bucureștii anilor ’30, iar stilul său nonconformist, o făcea să fie și mai comentată. Despre ea se spune că își tundea părul scurt și îl vopsea blond, pentru a da o intensitate mai mare ochilor săi de o nuanță puternic verzuie. Purta haine de culori intense: pantaloni mov, bluze corai, eșarfe franțuzești supradimensionate, care trezeau imaginația celor mai importanți bărbați români ai momentului.

portret

Nu de puține ori, Mița a fost văzută în compania celui mai puternic bărbat al epocii, Regele Ferdinand, care, aflat sub vraja frumuseții sale, se plimba alături de aceasta pe Calea Victoriei, sub mirosul teilor înfloriți. Nu doar despre Rege se spune că ar fi căzut pradă frumuseții sale. Personalități precum Octavian Goga sau Nicolae Grigorescu s-ar fi aflat pe lista clienților săi, pe care îi stabilea în funcție de venitul și poziția lor socială. Mai mulți istorici ai vremii susțin că aceasta ar fi fost cerută în căsătorie de însuși regele Manuel al Portugaliei, însă datorită dragostei ce i-o purta doctorului Nicolae Minovici, aceasta i-ar fi refuzat propunerea.

A fost un tip de femeie care a vrut să fie altfel. Miţa era mult mai versată!”, spune Adrian Majuru, istoric.

Ieşea pe străzi de bunăvoie şi îşi alegea singură clienţii, care, de obicei erau persoane cunoscute sau cu mulţi bani.

„Era o demimondenă, mă rog, hai să-i spunem în mod vulgar, o curvă de mare lux. Lucru rar la vremea aceea, în anii ‘20, făcea ciclism prin Bucureşti pentru a-şi menţine silueta. Făcuse avere şi una din casele ei era cea în care am locuit noi”, povesteşte istoricul Neagu Djuvara, în cartea „Un secol cu Neagu Djuvara”. El mai povesteşte cum a trecut prin toate bolile copilăriei în casa Miţei Biciclista şi despre atmosfera de pe străzile oraşului din acea perioadă. „Mi-aduc aminte că odată eram bolnav, în pat, în această oribilă odaie din casa Miţei…am făcut toate bolile copilăriei, scarlatină, pojar, diaree, de toate”.

Între cele două veacuri, bicicleta era încă o raritate, iar Miţa a fost prima femeie ce pedala pe marile străzi ale Capitalei.
 
„Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa, burghezii de la Oteteleşanu şi boemii de la Kubler abandonau politica şi svartul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb, din care răsăreau încrucişate două ace mari a la Madame Butterfly”, o descrie Alexandru Predescu în „Vremuri vechi bucureştene”.

O altă extravaganţă de-a Miţei Biciclista era şi scăldatul în mare în costum de baie sumar, în perioada în care toată lumea făcea baie în public în halat. Acest lucru a stârnit şi un mic incidentUn şef de post a somat-o pe Miţa să iasă din apă. Acesta a şuierat ca aceasta să îl audă, iar Miţa a ieşit nervoasă din apă şi l-a lovit cu umbrela.

Pe la mijlocul anilor ’40 s-a căsătorit  cu generalul Alexandru Dimitrescu, vremuri în care au început şi problemele financiare. Deşi a trăit ani la rând în lux, Miţa se vede nevoită în închirieze câteva camere din casa pe care o deţinea, iar ea se mută în mansardă. Cu toate acestea, nu avrut să renunţe la lux, mai ales când se ştia văzută pe stradă. Se zvonea că îşi îmbrăca soţul în haine vechi şi îl trimitea la cerşit, iar cu banii de pe chirie îşi satisfăcea obiceiurile de a frecventa localuri de lux.

Desi nu a recunoscut niciodata, despre casa care astazi îi poartă numele de pe strada Christian Tell, se spune că i-ar fi fost de însuși Regele Ferdinand. Daca te plimbi prin centrul Bucurestiului, pe lângă Piața Amzei sau Ambasada Franței, vei vedea pe colț o casă care până nu demult stătea să cadă. Se pare că moștenitorii Coanei Mița Biciclista au revendicat imobilul, iar dacă este să ne luam după schelele metalice din fața casei, este posibil ca aceasta să fie reconsolidată. La mai bine de 100 de ani de la încheiarea construcției ce poartă amprenta arhitectului N.C Mihaescu, primarul Sorin Oprescu a declarat că vor fi expropiate mai multe clădiri de patrimoniu care au fost lăsate în paragină de propietari. “

02FB

03FB 04FB