Progresismul cu care ne mândrim în ziua de astăzi presupune un stil de viață sănătos, antrenant, cu ture sisifice pe banda rulantă, shake-uri de vitalitate și câteva citate presărate din Nietzsche, echilibru mental, și ca să fim cât se poate de sinceri, la toate astea se adaugă și statutul social. Superficial sau nu, omul modern este conștient și mai implicat ca niciodată în vederea propriei sănătăți, însă nu știe la ce pericole se expune ca exponent al generației indoors.

Aș fi ignorantă să spun că eu eram mai bine informată, de fapt, am aflat despre cât de toxic poate fi mediul în care locuim printr-o campanie de informare din newsfeed. Nu m-ar mira să aud că petrecem mult prea puțin timp afară, considerând că mai toți preferăm comoditatea canapelei de acasă din care doar întârziatul la serviciu ne mai trezește la realitate.

Ieșirile pe care le facem sunt cel mai des făcute tot înăuntrul unui local sau dacă stăm pe terasă nu o facem ca să ne aerisim mai bine, ci pentru că suntem, sau avem prieteni fumători.

Dacă la sfârșitul zilei rămânem cu mersul pe jos de acasă până la metrou și credem că este de ajuns sau că într-un fel ar compensa cu alergatul la sală, atunci nu este de mirare că am ajuns până în punctul acesta. Privind detașat situația de ansamblu nu o să pară mare lucru, așa că vin în ajutorul tău cu procentele dintr-un studiu OMS care atestă că petrecem 90% din timp înăuntru.

Șocant, dar nu tocmai unde este adevărata problemă. Chit că din 1800 și până acum procentajul a crescut cu 70%, până la urmă ce e așa rău în a rămâne ceva mai mult timp în carapacea ta? Aerul, care în mediul indoors e de 5 ori mai poluat decât cel de afară.

Motivele care au dus la un raport atât de disproporționat care părea greu de realizat în metropole țin atât de materialele de construcție a locuinței, izolare termică, ventilație, cât și de simple obiecte pe care le depozităm în camere și care creează noxe.

Directorul Departamentului de Geografie Regională și Mediu al Facultăţii de Geografie din Bucureşti, a monitorizat împreună cu echipa sa, calitatea aerului din 260 de locuințe din București. În urma evaluărilor, surplusul cantității de dioxid de carbon apare în blocurile izolate termic pe fondul ventilării precare.

Studiul acestuia a arătat că noxele a căror concentrație a fost creată în lipsa unei circulații propice a curenților de aer este de 0,5-3 mai mare în comparație cu celelalte locuințele. Și, mai mult, conform British Standards Institution, o familie de patru persoane emite în medie 1800 de litri de dioxid ce carbon zilnic, doar respirând.

Calitatea aerului poate fi periclitată până și de simpla plasare a cosmeticelor pe noptieră, iar asta pentru că acestea conțin substanțe care elimină gaze de descompunere cum ar fi hidrogenul sulfat și amoniacul. Soluția ideală nu ar fi să renunțăm cu desăvârșire la fond de ten, ci să-l depozităm într-un loc mai puțin accesibil, dar unde știm că nu ne expunem unui risc. În aceeași categorie intră și fumul de țigară, noxele eliminate de produse de curățat, lumânările și chiar odorizantele.

Pe lângă ventilarea clasică prin deschiderea geamurilor de două ori pe zi și o atenție ridicată asupra produselor și a locului unde le depozităm, oamenii de știință au atras atenția asupra altui fapt pentru minimizarea efectelor negative cu care se confruntă generația indoors, și anume expunerea la lumină.

Nu mai este un lucru nou faptul că lumina naturală ne ajută să învățăm mai ușor încă din generală când mulți profesori ne puneau să tragem jaluzelele și să stingem lumina albă din clasă. Unii o interpretau drept economie la curent, însă și studiile asupra randamentului dat de studenți arată că învățarea este cu 26% mai rapidă atunci când ne expunem la lumină naturală.

Nu o să secretăm mai multă clorofilă, dar ne îmbunătățim funcțiile cognitive, iar împreună cu reducerea luminii albastre de la folosirea divece-urilor, ne reglăm ceasul biologic și ne bucurăm de un somn calitativ mai bun.

Pe această temă, cât și pe cea a poluării fonice din locuințe găsiți mai multe detalii în articolul de pe Scena9, alături de studiul parcurs de Cristian Iojă între 2008-2012.

Las și spot-ul publicitar pe care l-am văzut și care m-a inspirat puțin. Ieșitul afară nu este doar pentru plimbat câinele sau pufăit o țigară, poate să fie și o plimbare spontană atunci când ne găsim o fereastră în program, doar ca să luăm o gură de aer. Nimic pretențios, dar sănătos cu câțiva babysteps.

Surse info: huffingtonpost.co.uk, scena9.ro, velux.com

Surse foto: thedrum.com, windoorexpert.eu

Comentarii

comentarii