„Cu cât credința este mai slabă, cu atât este mai mare dorința de a o răspândi” – Lev Tolstoi.

1_octombrie.25.2015

După cum deja știm, în cel mai recent videoclip al trupei Taxi, Dan Teodorescu încearcă să ne transmită un mesaj puternic prin care își exprimă părerea referitoare la preferințele lui Dumnezeu și la smerenie.

Noua piesă începe prin povestirea unui vis, în care Dan Teodorescu a plecat în căutarea lui Dumnezeu, în Catedrala Mântuirii Neamului, a cărei construcție se pare că era deja gata. Dumnezeu nu este găsit acolo, chipurile din pricina celor 11 hectare pe care le ocupă Catedrala. Nemulțumit, pleacă mai departe în căutarea Lui în Centrul Vechi, unde bineînțeles că nu Îl găsește. În cele din urmă, Dumnezeu este găsit într-o Biserică mică, de lemn, așa cum ne spune piesa, undeva pe un deal. Dacă mă întrebați pe mine, aș spune că se referă la cea mai veche biserică din București, după cum știm cu toții, Biserica Bucur.

,,Azi noapte am avut un vis: Catedrala Mântuirii Neamului românesc era gata. M-am dus la Catedrală să-l caut pe Dumnezeu. Nu l-am găsit. Sunt convins că sigur era acolo. Pur și simplu nu l-am găsit eu, deși l-am căutat până și-n sălile polivalente, și în cele 12 lifturi, și în parcarea subterană și spațiile auxiliare. Nu l-am găsit, dar nu m-am mirat. Acolo totuși e o suprafață de 11 hectare.”

Mesajul piesei este puternic susținut de 33 de persoane publice, printre care se află nume importante precum: Andreea Esca, Mircea Cărtărescu, Dan Bittman, Oana Pellea, Victor Rebenciuc, Andi Moisescu șamd.

Persoane care au un mare impact asupra publicului românesc și sunt imagini ale diverselor domenii din care fac parte s-au unit pentru a-și ,,arăta” împreună ,,smerenia” împotriva construirii Catedralei Mântuirii Neamului, în număr de 33 de figuri publice, chiar în perioada Postului Mare.

646x404

După părerea mea, în această piesă există nenumărate lucruri care se bat cap în cap. Prima fiind aceea legată de ,,smerenie” și de însăși Catedrala. Aceasta, în primul rând, nu poate fi o dovadă de smerenie, căci smerenia este o stare, iar Catedrala un simbol. Părintele Arsenie Papacioc spunea astfel ,,Smerenia este arta care te trimite la tine, să stai cu tine, smerit în tine.”, ,,trebuie să știm toți că niciodată un om smerit nu se vede smerit. Nu se vede, pentru că n-ar mai fi smerit”. Așadar, dorința de a construi o mică Biserică de lemn în locul unei Catedrale, care este menită a fi un simbol și un loc de adunare pentru rugăciune, nu are nici pe departe legătură cu smerenia. Dacă am fi creștini practicanți, am ști cu adevărat ce este smerenia. Ea se află în suflet, în faptele noastre de zi cu zi și în bunătatea noastră. Cu siguranță ea nu se află în revoltare, în intrigă și în dorința de a împiedica o clădire cu rol religios să se înalțe, să crească și să ofere lumină și mângâiere. Să presupunem, ca și în visul lui Dan Teodorescu, Catedrala este deja gata. Ca și creștini smeriți, ce vom face? O vom ocoli doar pentru că nu este ,,pe placul lui Dumnezeu”? Este prea mare pentru a ne regăsi liniștea în interiorul ei? Are prea multe hectare pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru binefacerile primite? Dar la Slujba de Înviere, dragi smeriți? Luați oare Lumina Sfântă doar din Biserici mici de lemn? Unde era oare smerenia doamnei Esca atunci când cununia religioasă și-a săvârșit-o la Catedrala Sf. Iosif din București?

2_octombrie.25.2015

Că tot am ajuns la personajele care și-au unit puterea de influență în piesa lui Dan Teodorescu, haideți să îi acordăm un moment de atenție domnului Cărtărescu, un smerit din fire după cum afirmă: ,,Eu am fost crescut fără Dumnezeu. N-am spus niciodată «Înger, îngerașul meu» îngenuncheat împreună cu mama lângă pat, n-am fost la biserică, n-am cântat colinde creștine. La mine n-a venit niciodată Moș Crăciun. Din primii ani de viață am auzit că Dumnezeu nu există, că sfinții, îngerii și Isus însuși sunt născociri băbești, că preoții sunt niște trântori. Există poate în sufletul sau în trupul nostru un organ deschis pentru a-l primi pe Dumnezeu în noi, din frageda pruncie”.

Esențial este să înțelegem că fiecare are dreptul la opinie și la libera exprimare. Aceste persoane publice nu sunt de acord să se construiască Catedrala. Problema apare însă în momentul în care, figurile publice despre care vorbim, cu o mare influență asupra oamenilor, încearcă să introducă un mesaj și să îl impună societății, doar că într-o manieră puțin mai voalată. Este o problemă faptul că ei încurcă idei cu totul și cu totul separate. Nu poți amesteca smerenia cu semnificația unei Biserici. Nu poți! O catedrală înseamnă reprezentativitate, simbol. Este absurd să detești construirea unei catedrale, care are ca rol cinstirea credinței din care susții că faci parte. Logic ar fi ca în urma acestui principiu să detestăm toate marile catedrale și temple ale lumii.

,,Cine nu are Biserica drept mamă, nu-L are nici pe Dumnezeu drept Tată şi în afara Bisericii nu există mântuire.” spunea Sfântul Ciprian al Cartaginei. Cred că toată ura și frustrarea pe care o construim de bună voie contra unui simbol al credinței ar trebui mai bine îndreptată spre adevăratul vinovat al acestor nemulțumiri. E de prisos însă, căci o masă de oameni bine îndoctrinată este greu de curățat.

Cum spunea și Petre Tuțea: ,,În Biserică afli că exişti.” Nu contează deci, mărimea ei. Nu este nimeni de condamnat. Probabil că cei care aruncă vorbe neînțelepte asupra credinței nu au ajuns încă la un nivel mai profund în simțirea ei. Probabil că îți trebuie mai multe valori ca să poți să Crezi. După cum putem observa, credința nu ține de numărul de cărți pe care le-am scris, de câte știri prezentăm pe zi, de câte concerte susținem de Crăciun la Sala Palatului. Credința este prezentă în noi și, mai ales, se reflectă în faptele noastre de zi cu zi. Cred că dacă vrei, nu este greu să Îl găsești pe Dumnezeu. Este greu să Îl accepți.

3_octombrie.25.2015

Totuși, acest ,,episod” al trupei Taxi nu trebuie să nască un război între tabere. După cum am spus, fiecare are dreptul la libera exprimare, fiecare își poate dori sau nu o catedrală. Cred că mai important ar fi să ne respectăm pe noi ca oameni și în primul rând să respectăm credința și perioada în care ne aflăm, a Postului Mare.

Să presupunem că în lume nu ar trebui să existe ură și alte sentimente asemenea. În acest vis, care probabil nu se va împlini vreodată în lume, nu ar fi trebuit să existe o mini-revoltă împotriva unui simbol al credinței, iar cei din cea de-a doua tabără ar trebui doar să îi îndrepte pe primii. Cum aceste două lucruri nu s-au întâmplat, răspunsul unora dintre noi față de videoclipul celor de la Taxi nu a fost tocmai potrivit, un roman de-al lui Cărtărescu fiind filmat cum arde în toată splendoarea. Totuși, probabil că după faptă și răsplată, dar îmi este milă doar de biata carte.

mircea-cartarescu.jzq3bxnku6

În urma reacțiilor negative care au apărut cu privire la ,,manifestul” trupei Taxi și al prietenilor, domnul Mircea Cărtărescu afirmă chiar pe pagina sa de Facebook:

,,Clipul formației «Taxi» nu e în realitate nici un manifest, nici un atac la Catedrala Mântuirii Neamului, nici o teză de doctorat. E doar o poezie cântată. Clipul nu cere oprirea lucrărilor la catedrală și nu jignește credința nimănui. Nu e o poziționare atee, cei pe care-i cunosc dintre participanți sunt creștini ortodocși, ca și mine. În clip e vorba de un om care-l caută pe Dumnezeu. Nu-l găsește în Catedrală din cauza spațiilor prea largi, dar îl vede imediat într-o biserică mică. E o metaforă, nu o dispută ideologică și nici o lucrare de istoria religiilor sau de geo-politică gen Huntington. Lemnul și spațiile mici nu trebuie luate literal, ele sunt simbolul intimității actului de credință. De fapt, toate acestea există în textul cântecului, dar cei care s-au inflamat nu le-au observat. Dumnezeu există și în catedrală, cum există pretutindeni, spune cântecul în mod expres și literal. Pe scurt, eu am participat la un eveniment estetic, cu un mesaj poetic (ambiguu prin excelență) și nu la unul tăios ideologic. În ceea ce mă privește, o altă perspectivă nu mă interesează. Războiul iscat din senin și prostește din neînțelegerea unui poem cântat nu e războiul meu. Eu nu urăsc nimic altceva decât ura (cum cânta Bob Dylan).

Sociologii vor avea mult de lucru să explice enorma discrepanță dintre un mesaj ambiguu și understated al unui cântecel și masiva overreaction pe care a provocat-o. După mine, asta arată că ne scăldăm în ape foarte tulburi, din care-ar putea ieși oricând o fantomă a trecutului.”

Părerea mea ca răspuns la opinia domnului pe care cândva am încercat să îl admir este că, un ,,manifest” de acest gen face ca apele în care românii se scaldă, să fie cu adevărat tulburi.

Sursă foto: http://catedralaneamului.ro/

Comentarii

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here