La pas prin București – monumentele care au                       supraviețuit trecerii timpului

În ciuda războaielor și cutremurelor, câteva clădiri bucureștene și-au păstrat frumusețea. La o scurtă plimbare prin București, poți descoperi monumentele care au supraviețuit trecerii timpului. Cu o puternică amprentă istorică, ele încă dăinuie și acordă peisajului bucureștean o imagine a unor vremuri pline de rafinament.

Biserica Colțea

Situată în apropiere de Piața Universității, biserica a fost construită în stil brâncovenesc doar într-un an, între 1701-1702. A fost ctitorită de spătarul Cantacuzino, iar picturile îi aparțin lui Gheorghe Tattarescu. A rămas un monument semnificativ al epocii brâncovenești, prin tehnica procedeelor decorative, rar întâlnite, combinate cu influențe orientale și ale artei occidentale în stil baroc italian.

Biserica Kretzulescu

Construită între anii 1720 – 1722, cu ajutorul cancelarului Kretzulescu și al soției sale Safta, una dintre fiicele lui Constantin Brâncoveanu. Se remarcă ca fiind unul din cele mai valoroase monumente de arhitectură ale orașului de la sfârșitul epocii brâncovenești. Gheorghe  Tattarescu este autorul picturilor din interior.

Turnul bisericii a fost distrus în cutremurul din 1838, ulterior refăcut în anul 1859, în stil neoclasic, cu o turlă din lemn acoperită cu tablă. Pridvorul păstrează pictura originală care stă sub semnul stilului brâncovenesc.

Hanul lui Manuc 

Vestitul local din Centrul Vechi al Capitalei a fost construit la începutul secolului al XIX-lea, de către boierul armean Manuc Bei. Descrierile de la începutul secolului al XIX-lea spun că la subsol se aflau 15 pivnițe boltite, 23 de prăvălii la parter, camere pentru servitori, două saloane mari, zece magazii și un tunel în care încăpeau aproximativ 500 de oameni.

În curtea exterioară exista o cafenea și o mică grădină cu fântână arteziană. Hanul a fost grav afectat de cutremurul din 1838, care l-a determinat pe Murat, fiul lui Manuc, să poruncească dărâmarea şi reconstruirea unei laturi mari a acestuia. Doar că Murat a decis să vândă hanul, presiunile pentru reparații fiind prea mari, iar costurile ar fi făcut din păstrarea hanului o afacere neprofitabilă.

Palatul C.E.C 

Una dintre cele mai remarcabile clădiri vechi ale Bucureștiului de pe Calea Victoriei este Palatul Casei de Depunueri, Consemnațiuni și Economie (pe scurt, C.E.C). Palatul a fost ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Proiectul a aparținut arhitectului Paul Gotterau, inspirându-se din arhitectura franceză a epocii. Uimitor, clădirea nu a fost afectată de niciunul dintre marile cutremure care au lovit capitala în secolul XX, fapt ce-i explică supraviețuirea în timp.

Palatul Fundației Universitare „Carol I” 

În anul 1891, printr-o scrisoare adresată Președintelui Consiliului de Miniștri, Regele Carol I își exprima dorința de a înființa un așezământ dedicat tinerimii universitare. Era începutul Fundației Universitare care va purta numele Regelui României.

Contrucția a început în anul 1891, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, același care a proiectat Palatul C.E.C., iar clădirea a fost inaugurată în 1895, în prezența Regelui Carol I. După 1948, clădirea Fundației (desființate) a devenit Biblioteca Centrală a Universității din București. Clădirea B.C.U. a fost printre cele mai afectate edificii în timpul Revoluției din 1989, după ce un incediu a distrus aproape complet construcția. Atunci au ars în jur de 500.000 de volume, inclusiv mii de manuscrise foarte valoroase. Ea a fost restaurată după 1990, noul sediu al BCU fiind inaugrat în 2006.

Biserica Stravropoleos  

Una dintre cele mai vechi așezăminte religioase din București. A fost ridicată în 1724, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat, fiind construită în stil brâncovenesc, considerată una dintre cele mai frumoase monumente brâncovenești din țară.

Din complexul vechi nu s-a mai păstrat decât biserica pentru că hanul și anexele sale au fost demolate în urmă cu mai bine de 100 de ani. Anexa nouă, care adăpostește o bibliotecă și o colecție de icoane, a fost construită la începutul secolului XX după planurile arhitectului Ion Mincu, care a supervizat și lucrările de renovare ale bisericii.

Casa Melik 

Aflată pe strada Spătarului numărul 22, Casa Melik este considerată de specialişti cea mai veche construcţie din Bucureşti destinată locuirii. Construcţia datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fiind construită pe la 1750-1760.

Clădirea a fost reabilitată şi restaurată complet între anii 1970 şi 1994, sub spravegherea Direcţiei de Monumente Istorice din Ministerul Culturii. Casa Melik adăposteşte acum colecţia de artă Serafina şi Gheorghe Răuţ.

Palatul de Justiție 

Una dintre cele mai impunătoare clădiri din capitală. Proiectul palatului a fost realizat de Albert Ballu și Ion Mincu, arhitectul român fiind responsabil cu proiectarea decorațiunilor interioare (plafoane, balustrade, scări monumentale, mobilier). Clădirea a fost construită între anii 1890-1895 pe locul în care se aflase, în timpul Regulamentelor Organice, Curtea Judecătorească.

După Al Doilea Război Mondial clădirea a fost modificată în sensul compartimentării, apoi în anii 1954-1956 a trecut printr-un amplu proces de reparații. Palatul a fost afectat de cutremurele din 1940 și 1977, mai ales că el se află pe un teren destul de instabil, motiv pentru care clădirea a fost consolidată în repetate rânduri, mai ales după 1977.

După ce Palatul a fost din nou afectat de un cutremur în 1986, autoritățile au decis, în 1988, evacuarea clădirii și s-a luat în calcul demolarea ei – programată, se pare, pentru anul 1990. După Revoluție, clădirea a rămas goală mai mulți ani, procesul de consolidare și restaurare fiind demarat abia în 1999.

 surse info și foto: historia. ro, wikipedia. ro