usr (1)Odată cu începerea noului an universitar, se intensifică și activitatea în cadrul asociațiilor studențești. Recrutări, proiecte noi, ambițioase și multă dăruire. IQool a luat legătura cu liderii celor mai importante federații studențești din România pentru afla cum au luat naștere, ce presupune înființarea unei astfel de asociații și, mai ales, care le este misiunea.

1. Numele dumneavoastră.

USR: Loredana Urzică

ANOSR: Mihai Dragoș

UNSR: Abdulamit Șeila

2. Ce federație reprezentați?

L.U: Uniunea Studenților din România (U.S.R.)

M.D:  Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România

A.Ș: Uniunea Națională a Studenților din România (UNSR)

3. De ce există trei federații și nu una sau două?

L.U: Existența a trei federații naționale are atât părți negative, cât și părți pozitive. Un mesaj comun al tuturor studenților din România ar avea un impact mult mai mare în societate. Însă în momentul de față putem milita pentru mai multe lucruri în același timp, ceea ce face ca federațiile să fie într-o anumită măsură complementare. U.S.R a propus Ministerului Educației Naționale un sistem de dialog structurat cu studenții, care ar include reprezentanții celor trei federații dar și reprezentanții studenților din Consiliile de Administrație ale universităților. U.S.R își dorește o voce unitară a studenților.

M.D: Inițiativa de constituire a ANOSR a apărut prima dată în urma mișcărilor studențești din 1995, când ligile studențești au reușit, prin proteste masive, să determine o schimbare semnificativă a Legii Învățământului, obținând inclusiv participarea studenților în senatele universitare și consiliile facultăților în procent de 25%. Liderii studenților și-au dat seama că este nevoie să se organizeze într-o structură puternică, unitară, la nivel național. Discuțiile au fost reluate în 1998, tot în contextul unor proteste studențești și în 1999 a avut loc Adunarea Generală de constituire. A urmat un proces de un an cu Ministerul Educației și Ministerul Tineretului din acea perioadă, care s-au opus înființării ANOSR. După ce instanțele inferioare au dat câștig de cauză ministerelor, fapt ce a determinat ANOSR să se pregătească pentru un proces la CEDO, instanța supremă a admis în cele din urmă cererea de înființare a ANOSR și a acordat structurii personalitate juridică. La scurt timp s-au înființat și celelalte federații, fără procese și probleme de acest gen…

A.Ș: Deși scopul este comun, anume de reprezentare a studenților, fiecare federație are alte metode de a aborda această problemă, bazându-se pe propriile principii și pe diferite culturi organizaționale..

184575_10151431454350719_1518580283_n

4. Ce anume vă diferențiază de celelalte două federații?

L.U: În primul rând, U.S.R. este considerabil mai mare ca număr de membri, acoperire georgrafică și reprezentare în universități. În afara acestui aspect, U.S.R. are o cultură organizațională puternică, un set de principii bine definite, iar ceea ce ne caracterizează cel mai mult este unitatea și dorința de a schimba România în mai bine. Diferența cea mai mare dintre U.S.R. și celelalte federații o fac proiectele noastre naționale: Festivalul UNIFEST, Congresul Studenților din România, USR Summer Camp, Academia de Training, Gala Studentului și faptul că noi reprezentăm tinerii în Consiliul Economic și Social din România.

M.D:  ANOSR s-a înființat având la bază organizații cu tradiție, înființate imediat după revoluție și este un continuator al mișcării studențești din acea perioadă. În pofida presiunilor care nu au încetat nici în zi de astăzi, ANOSR și-a păstrat verticalitatea și este singura federație care a rămas o voce critică și a luptat transparent și public pentru drepturile și interesele studenților, dar și ale societății în ansamblul său, indiferent de guvernare. Suntem în același timp singura federație recunoscută internațional, fiind membră a Organizației Europene a Studenților (ESU) și singura implicată activ în democratizarea societății și încurajarea bunei guvernări, ca parte a Alianței pentru o Românie Curată (ARC).

A.Ș: UNSR este o federație ce sprijină studenții atât în problemele întâlnite în mediul universitar cât și în oferirea unei game largi de activități extracurriculare. Noi ne diferențiem prin faptul că mereu am sprijinit studenții și am cerut ceea ce este al nostru de drept – burse, subvenții de cămin mai mari, tabere studențești, etc

1185034_10201667494559981_870779164_n

5. Care este poziția dumneavoastră în raport cu partidele politice?

L.U: Zi de zi lucrăm cu propuneri de politici publice și tot mai des nevoile noastre se transformă în propuneri legislative. Din primăvără, U.S.R. face lobby pe lângă ministerele de resort pentru Legea Internshipului (Legea Stagiului) prin care ne dorim ca stagiile să fie în primul rând plătite și în al doilea rând, perioada petrecută ca intern să fie recunoscută ca vechime în muncă. Noi trebuie să ne asigurăm că aleșii își fac treaba și nu uită cât de importanți sunt studenții și tinerii în general.

M.D:  ANOSR își bazează activitatea de reprezentare în special pe interacțiunea cu actorii relevanți din structurile statului (miniștri, parlamentari, structuri guvernamentale și parlamentare) care au în atribuții deciziile vizate conform Constituției, mai mult decât pe interacțiunea cu partidele politice ca atare. Atunci când considerăm că e necesar ne adresăm și tuturor partidelor politice pentru a susține anumite priorități. Federația s-a opus tot timpul și a condamnat partizanatul politic, evitând susținerea sau alăturarea cu un partid sau altul.

A.Ș: UNSR este o federație apolitică, având membre doar organizații nonguvernamentale.

6. Care a fost ultimul miting pe care l-ați organizat și care au fost nemulțumirile?

L.U: U.S.R organizează anual un miting care se numește Congresul Studenților din România și se întâmplă în luna mai. Peste 1000 de studenți din toată țara se adună la București și stabilesc care sunt revendicările. Apoi le comunică direct factorilor de decizie, în cadrul unei adunări plenare. Anul acesta am militat pentru calitate în educație, pentru stagii de practică plătite, dar și pentru o integrare mai ușoară a tinerolor pe piața muncii.

M.D: Chiar și acum susținem mitingurile pentru salvarea Roșiei Montane, fără a fi însă organizatori. Ultimul organizat de noi a avut loc la Timișoara, pe data de 7 August 2013, cu ocazia Forumului Organizațiilor Studențești din România. Nemulțumirile exprimate au fost legate de finanțarea extrem de scăzută a educației și consecințele devastatoare pe care le are asupra sistemului de învățământ (noi am pus accent pe cel superior, însă este valabil și pentru cel preuniversitar) și asupra dezvoltării pe termen lung a societății. Atât în acest an cât și în anii trecuți am organizat multiple mitinguri și acțiuni mediatice pentru a comunica opiniei publice problemele cu care se confruntă studenții și a determina rezolvarea acestora de către decidenți, printre cele mai recente numărându-se participarea studenților în alegerea rectorului (redusă prin Legea Educației Naționale) și adoptarea Statutului Studentului, prima inițiativă legislativă studențească și primul document care reglementează clar și unitar drepturile și obligațiile studenților din România. De obicei există, din păcate, reacții de tipul reducerii sau chiar blocării accesului la anumite surse de finanțare publică în urma mitingurilor și a comunicatelor de presă sincere (unii le spun agresive) și apar deseori și amenințări mai mult sau mai puțin explicite în acest sens – sau direct fapte. Deși am prefera și noi să nu fim nevoiți să facem mitinguri și să criticăm public instituții, atunci când situația este suficient de gravă este nevoie ca cineva să spună lucrurilor pe nume, iar noi ne-am asumat tot timpul acest rol și consecințele aferente. Trebuie spus și că promovăm inițiativele lăudabile ale instituțiilor și ne bucurăm de fiecare dată când se întâmplă ceva bun, dar și că orice critică din partea ANOSR vine și cu propuneri referitoare la modul în care situația poate fi îmbunătățită.

A.Ș: În ianuarie 2012, probleme fiind legate de Legea Educaţiei, la elaborarea căreia nu au fost luate în considerare cerințele studenților și nu s-a ținut cont de părerea federațiilor studențești. De asemenea, am fost solidari cu protestele din Piața Universității

1011633_716565248360089_1102892674_n

7. Ce diferențe remarcați în cadrul ligilor studențești în formă actuală față de cele precedente?

L.U: Accesul tot mai mult la metodele de educație non-formală a schimbat foarte mult dinamica în organizațiile studențești și de tineret. Dacă în trecut, ligile militau mai mult pentru condiții bune cămine și burse mai mari, astăzi vor ca voluntariatul să fie recunoscut, ca internship-ul să fie experiență de muncă, vor ca accesul pe piața muncii să fie cât mai facil, vor calitate în educație. Nevoile studenților s-au prioritizat diferit de-alungul timpului, drept urmare și activitățile organizațiilor studențești s-au pliat pe realitățile de moment. Observ din ce în ce mai mult o profesionalizare, o deschidere mai mare spre latura educațională și de dezvoltare personală, proiecte care de care mai inovative și creative, ce aduc plus valoare generației noastre.

M.D: Depinde despre ce perioadă vorbim. Față de anii ’90 s-a dezvoltat foarte mult latura profesională (traininguri, conferințe, evenimente de entertainment) inclusiv în rândul ligilor care își asumă reprezentarea studenților și a rămas în urmă destul de mult latura civică și chiar și cea socială. E adevărat că nu peste tot. Latura profesională e foarte utilă și permite foarte multor tineri să își dezvolte competențe pe care universitățile nu le formează corespunzător și vor fi necesare probabil câteva generații de studenți până când vor învăța să o facă – vorbesc de competențe transversale ce țin de comunicare, colaborare, gândire critică, management de proiect și multe altele. Problema este că prin astfel de activități organizațiile studențești ajung la un procent mic din totalul celor reprezentați. Interesul studenților pentru propriile drepturi și pentru evoluția societății în ansamblu scăzuse și el mult până de curând, parțial și din cauza sentimentului de neputință și a temerii de repercursiuni, sau pur și simplu a lipsei de încredere în „sistem”. Sper însă ca odată cu protestele recente care au scos în stradă mii și mii de tineri să fi început o revenire a dorinței și a disponibilității noastre, a studențimii, de a ne apăra drepturile și de a lupta pentru interesul pe termen lung al sistemului de învățământ și al societății. Fără o studențime atentă la aceste aspecte sunt din ce în ce mai sigur că ele vor fi călcate în picioare, indiferent cine conduce țara la un moment dat.

A.Ș: Cu siguranță ligile studențești s-au schimbat pe parcursul anilor. Acum, își axează activitățile pe domenii precum dezvoltare complementară, probleme privind angajabilitatea și calitatea învățământului. Simțul civic al tinerilor nu mai are aceeași definiție față de acum 20 de ani, însă ei mereu au luptat pentru interesele generației.

8. Luând în considerare faptul că sunteți în postura de a colabora des cu mulți oameni, sunteți de părere că este necesar să mințiți uneori?

L.U: Tot în U.S.R. am învățat să spun lucrurilor pe nume, chiar dacă uneori e posibil să afectez persoane, grupuri și așa mai departe.

M.D: Sunt în postura de a fi cât mai diplomat și a avea grijă cum prezint ceea ce am de prezentat, nu de a minți. Minciuna nu are picioare scurte doar în proverb, ci și în viața reală, iar la un nivel înalt nu îți poți permite să îți pierzi credibilitatea și încrederea în fața interlocutorilor. Bineînțeles, sunt și multe lucruri care nu le pot spune și pe care le evit în conversații…

A.Ș: Niciodată nu vei câștiga încrederea oamenilor prin minciună și de aceea, consider că o colaborare cat mai apropiată se face prin sincertatea și încrederea de care dai dovadă.

Redactor: Alexandra-Georgiana Andrei

Foto: facebook.com

Comentarii

comentarii