Ioana Mardare studiază „Master of Science in Communication Studies, New Media and Society in Europe“ la Faculty of Arts and Philosophy la Vrije Universiteit Brussel. A absolvit Facultatea de Litere, specializarea Comunicare și Relații Publice la Universitatea din București în iunie 2012, după care a decis să-și continue studiile în Bruxelles.

Probabil este o întrebare pe care o auzi de multe ori. De ce ai ales Bruxelles?

Mereu mi-am dorit să studiez in străinătate, insă nu am avut oportunitatea de a urma studiile de licență în afara țării, așa că m-am hotărât să incerc cu studiile de masterat. Nu știam insă în ce țară să aplic, deoarece trebuia să îndeplinească mai multe condiții: să dureze un an, să studiez ceva ce să fie măcar câtuși de puțin complementar cu ceea ce am studiat în facultate, să-mi ofere oportunități de angajare după ce-l termin și să se încadreze într-o sumă de bani pe care mi-o puneau părinții la dispoziție. După cercetări intense care au început in anul 3 de licență, am hotărât să aplic in Belgia, mai exact în Bruxelles, pentru că aveau programul de masterat pe care mi-l doream eu, era în limba engleză și se încadra în buget. Faptul că prietenele mele cele mai bune au aplicat tot aici a fost un plus care m-a determinat să iau această decizie.

După prima evaluare în Bruxelles și trecând prin nu mai mult, nu mai puțin de trei ani de studenție în București, care ar fi diferențele la nivelul sistemului universitar?

La Facultatea de Litere am trecut prin 3 ani grei și pot spune că toți m-au ajutat să mă dezvolt și să cresc destul de frumos, însă nu am putut aprecia experiența asta până cînd nu am ajuns aici. Eram îngrijorată că nu mă voi descurca în altă limbă și că voi eșua, însă nu a fost cazul. Acum apreciez anii de facultate care m-au făcut să pot face față oricărei situații, fie ea în plan educațional sau în plan personal.

În cadrul masterului meu cel puțin, examenele orale au fost o surpriză, deoarece eram obișnuită cu cele scrise a căror durată era de aproximativ 3 ore. E adevărat, aici ești încurajat să îți exprimi punctul de vedere, însă în timpul examenului e de preferat să fii mai puțin semeț și să încerci să apelezi la referințe bibliografice, să conferi validitate. Rebelii care se opun sistemului nu sunt atât de apreciați pe cât se crede. Am trecut de la 4 cursuri pe zi la Facultatea de Litere, la 2 cursuri pe săptămână la VUB, deci am avut foarte mult timp liber în care m-am concentrat să învăț franceză si olandeză. Cursurile din primul semestru au fost un fel de recapitulare a celor 3 ani de facultate, însă cele din semestrul doi se concentrează pe procesele comunicaționale ce au loc în cadrul Uniunii Europene, ceea ce le face mult mai interesante.

Știu că mulți studenți vor să afle care exact este procesul de admitere la un Master în afara țării. Cât de mult timp ai petrecut făcându-ți dosarul și cât de multe documente au fost necesare? De asemenea, cât de mult timp ai așteptat să primești scrisoarea de acceptare?

Eu am decis să apelez la un serviciu de consiliere gratuită pentru a avea siguranța că aplicația mea ajunge la destinație în regulă. Procesul este destul de complex, însă depinde de cerințele fiecărei facultăți în parte. În cazul meu, au contat foarte mult scrisorile de recomandare, scrisoarea de motivație și CV-ul. În afară de acestea, toate activitățile extracurriculare din timpul facultății necesitau o garanție sub forma unei diplome sau a unui certificat. Nu știu exact care sunt criteriile de admitere, pentru ca eu am avut note foarte bune. Dar am colegi care au fost acceptați deși aveau note mult mai mici, însă o scrisoare de motivație mult mai puternica și activități de voluntariat foarte interesante.

Am așteptat foarte mult răspunsul, care a venit după aproape 5 luni de la trimiterea aplicației. Asta depinde foarte mult însă și de modul în care se organizează facultatea respectivă și de prioritățile acestora. Însă am petrecut un număr respectabil de zile apăsând F5 obsesiv în fereastra de mail. Ca să nu mai spun de stres.

Aceste luni pe care le-ai petrecut într-un mediu distinct de cel cu care erai obișnuită ți-au permit să interacționezi cu persoane diferite și de naționalități variate. Spune-mi, ai observant comportamente bizare ale oamenilor atunci când au de-a face cu români?

Firește, fiecare persoană pe care am întâlnit-o a avut o altă reacție atunci când au aflat că sunt româncă. Unii m-au intrebat dacă am venit aici să fur portofele, alții erau uimiți de cât de bine vorbesc engleză. Nimeni nu a ghicit, însă, că sunt din Romania, mai toți au crezut că sunt din Italia, Spania sau Portugalia. La facultate, suntem un grup de 17 români dintr-un total de 80 de studenți, deci suntem cea mai „mare minoritate“. Sunt profesori care încearcă să-și exprime nemulțumirea față de noi ca și naționalitate, însă faptul că formăm un grup numeros îi face să se gândească de două ori înainte.

La orice curs la care este invitat un guest speaker cu o temă legată de Uniunea Europeană, Romania este menționată mai mereu, de cele mai multe ori dată ca exemplu negativ, însă there’s no such thing as bad publicity, mă amăgesc eu.

Cum e traiul în Bruxelles? Cât de greu este pentru un student român să se angajeze?

Este greu pentru oricine să se angajeze, însă pentru romani este cu atât mai greu cu cât există restricții ale permisului de munca, ce stipulează faptul că nu poți alege decât o categorie limitată de meserii până în anul 2014. Eu am fost obișnuită încă din anii de facultate să supraviețuiesc cu un buget scăzut, însă aici cu mai puțin de 500 de euro pe lună este imposibil să trăiești, luând în considerare faptul că prețul chiriei este de minim 300 de euro de persoană. Facultatea mea nu oferă camere la cămin, deci a trebuit să caut un studio studențesc aflat în proximitatea facultății. Bruxelles este un oraș scump, dacă iei în considerare veniturile din România. Însă trebuie să înveți să te descurci. De altfel, cred că după perioada studenției reușești să dezvolți niște abilități de supraviețuire care te vor ajuta pe mai departe. Asta în cazul in care iei viața în piept și nu ramai la mama acasă să faci facultatea, cum fac mulți.

Ești mulțumită de alegerea pe care ai făcut-o? De ce ar veni cineva să studieze în Bruxelles?

Eu cred că orice experiență în străinătate este benefică, deși la prima vedere poate părea neplăcută. Cred că va fi folositoare măcar la un anumit moment dat. Personal, consider că a fost o alegere potrivită pentru mine, poate nu cea mai bună, însă asta voi vedea pe parcurs. Am plecat refuzând posibilitatea de a mă întoarce și voi face tot posibilul să-mi găsesc un job aici după ce termin masteratul. Dar nu pot ști. Viața este atât de imprevizibilă și nu m-ar mira ca peste câțiva ani să fiu în cu totul alt colț al globului.

 

Redactor: Alexandra-Georgiana Andrei

Foto: arhivă personală

Comentarii

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here