Interviu cu Teodora Antonescu: „Beckham şi Craiova Maxima”
Teodora Antonescu este un om de televiziune de succes în ciuda tinereţii ei. A prezentat mai mulţi ani ştirile sportive la Dolce Sport iar anul acesta s-a alăturat echipei TVR. Teodora ne-a povestit cum a ajuns să facă televiziune şi mai multe lucruri despre această lume. A vorbit sincer într-un interviu pentru IQool.
Am trăit în casǎ cu doi oameni de televiziune
1.Cum ai ajuns să faci televiziune?
În televiziune sunt de mică, am trăit în casǎ cu doi oameni de televiziune. Părinţii mei au fost primii care mi-au insuflat microbul „TV”. Dacă dau timpul înapoi aş putea avea „vechimea” jurnaliştilor consacraţi doar cǎ la mine a fost o perioadă de „practică” continuǎ. Mai exact primul contact cu televiziunea l-am luat la 2-3 ani când în loc să ajung în parc să mă joc cu copii am ajuns pe platourile de filmare sau prin Regie, la Televiziunea Română şi de multe ori am auzit „Teodora, nu ai voie acolo!” după care mă uitam nedumerită la mama care spunea „3,2,1 – Suntem în direct”. După ani buni petrecuţi în TVR am înţeles că „locul de joacă”, platoul, carul de transmisiuni, etc., aveau să îmi inoculeze microbul numit „TV”. Am crezut că am scăpat de acest microb odată cu liceul şi facultatea numai că pentru „boala” asta nu s-a inventat antidot. Cred că ăsta a fost şi motivul pentru care acum 4 ani m-am întors la locul de joacă din copilărie, acum nu mai eram prichindelul care fugea din emisie în platou, ci o tânără care îşi regăsea „prima dragoste”. Am început să fac voluntariat la diferite televiziuni. Am înţeles şi ceva ce mulţi îl vor considerǎ un moft, dar eu ştiu că oricât de plăcută, palpitantă şi plină de responsabilitate este munca de reporter, nu este tocmai ceea ce mă caracterizează ori împlineşte, acum. Când am avut şansa să trec de cealaltă parte a camerei am considerat că nu este doar cea mai mare provocare din viaţa mea, dar şi că un vis poate să devină realitate. Bineînţeles că au fost luni de muncă (dicţie, scris ştiri, probe de platou) până când am spus „Bună ziua doamnelor şi domnilor, sunt Teodora Antonescu.
În orice meserie ai nevoie de practică
2.Este necesar să treci printr-o redacţie ca să ajungi pe TV sau o poţi face fără?
În orice meserie ai nevoie de practică, nu poţi să vii de acasă cu nişte cunoştinţe şi să spui că deţii adevărul absolut. Eu cred că este musai să treci printr-o redacţie înainte de a ajunge pe „sticlǎ”. Poţi să faci facultatea de jurnalism, dar fără practica propriu-zisă…nu vei face faţă. Ştiu mirajul care se creează, dar nu este atât de uşor pe cât pare.
3.Care este sentimentul pe care îl trăieşti atunci când eşti în direct?
Cu greu îţi pot descrie sentimentul, emoţia…pe care le simt atunci când aud regizorul spunând „3,2,1…Eşti!ˮ Este o emoţie constructivă, clar, dar şi destul de copleşitoare. Realizez atunci că ceea ce spun, cum mă prezint, trebuie să ajungă la fiecare telespectator cât mai clar cu putinţă şi că nu trebuie să arăt nicio secundă cǎ în momentul acela abia îmi pot controla bătăile inimii. V-am zis…nu e aşa uşor pe cât pare!
4.De ce trebuie să aibă nevoie un tânăr care vrea să încerce această carieră?
De ambiţie. De dorinţa de a învăţa tot timpul, mai ales să spună adevărul. De puterea de a-şi asuma şi unele greşeli. De stăruinţǎ şi perseverenţǎ. De EMOŢIE!
5.Care este cea mai mare gafǎ pe care ai făcut-o?
Gafele pe care le facem uneori nu ţin numai de noi. Asta e bine să se ştie. Uneori sunt neînţelegeri, alteori simple greşeli de dicţie. Eu am avut la un moment dat un cuvânt simplu „furtuna” la început de frază. Pur şi simplu nu l-am putut rosti decât la a 3-a încercare. A ieşit ceva…simpatic, recunosc. Asta e un prilej bun să îmi cer scuze faţă de telespectatori şi să sper că a fost doar ceva drăguţ, simpatic, pentru ei.
6.Care este ştirea pe care ai fi dorit să o prezinţi dar nu ai avut niciodată ocazia?
Nu cred că există o ştire anume, dar aş vrea să prezint cât mai multe ştiri pozitive, de la care să avem ceva de învăţat.
7.De la Dolce la TVR. De ce?
De ce nu? La Dolce mi s-a dat ocazia să pun în practică ce am acumulat în perioada de voluntariat. Acolo m-am acomodat cu platoul, cu prompterul, şi am devenit mai responsabilă. Acum am simţit nevoia să evoluez, să pot creşte.
Acea persoană care se juca cu mine când eram mică, acum suntem amândouă în acelaşi platou
8.Când erai mică, sunt convins că te uitai la Telejurnalul de la TVR. Cum este să fii acum acolo?
Aşa cum am zis…nu numai că am văzut la televizor, am fost acolo, de obicei stăteam în platou, cuminte şi urmăream prezentatorul. E copleşitor pentru mine acum să fiu colegă cu oamenii lângă care am crescut. Uite îţi dau un exemplu. Am avut o ştire în care reporter era Alina Alexoi. În momentul în care i-am dat pasa…am avut un sentiment…pe care puţini îl trăiesc. Acea persoană care se juca cu mine când eram mică, acum eram amândouă în acelaşi platou (acum la amândouǎ se uita mama :)) ).
Îţi dai seama ce am putut simţi?
9.Ai prezentat ştirile sportive mult timp. Câte telefoane de la fotbalişti ai primit?:))
Nu am prezentat atât de mult timp, dar cât am prezentat nu am primit niciun telefon de la vreun fotbalist.
10.Ronaldo sau Messi? Steaua sau Dinamo?:))
Beckham şi Craiova Maxima.
11.Te vezi făcând televiziune mereu? De ce?
Mă văd făcând televiziune atât timp cât mă va împlini meseria aceasta. Oricum, pe lângă televiziune, mai am şi alte pasiuni, care se pot concretiza cândva. Amenajările de spaţii şi locuinţe mă atrag, spre exemplu.
12.Un mesaj pentru tinerii din ziua de astăzi şi pentru cititorii IQool.
Aş vrea ca tinerii din ziua de azi să îşi fixeze un ţel, să lupte pentru el şi să fie unul constructiv, căci vedem, din păcate, la televizor, foarte mulţi tineri în situaţii deplorabile…şi să nu îşi uite bunul simţ acasă.
Sursa foto: arhivă personală
