Interviu cu Andreea Stroe: Televiziunea este un miraj. Andreea Stroe este o femeie pe care o vedem zilnic pe micile ecrane ale televizoarelor aducându-ne cele mai proaspete informaţii despre întâmplările cotidiene. După 17 ani în televiziune, Andreea Stroe are experienţa necesară să ne împărtăşească câteva secrete din această fascinantă lume. Am aflat de la ea că în viaţă nu ajungi mereu să faci ceea ce ţi-ai propus iniţial şi că uneori îţi descoperi adevărata vocaţie pe parcurs. Important este să ai curajul să încerci şi timpul de va răsplăti. Despre cum a ajuns să lucreze în televiziune, despre cum este să fii zilnic în direct, dar şi câteva sfaturi pentru cei care doresc să înceapă o carieră în acest domeniu, puteţi afla din interviul următor acordat pentru IQool.
1. Cine este Andreea Stroe? Cum s-ar descrie ea?
Andreea Stroe și… Luminița sunt eu. Luminița is my middle name și dacă m-ar întreba cineva să numesc un lucru mai puțin cunoscut despre mine răspunsul ar fi acesta: Luminița! Sunt un om normal, ca oricare altul, un om simplu, mamă a doi băieți mari de 16, respectiv 13 ani, și cred că dacă este să vorbim de mândrie la mine aceasta se leagă…de maternitate. Am defectul de a crede ca lumea care ne înconjoară „suferă” de bunătate și, deși de multe ori am primit lecția contrariului, încă nu mă pot vindeca de asta.
2. Cum este sǎ lucrezi ȋntr-o televiziune?
Televiziunea este un miraj. O energofagă frumoasă și plăcută. Cine vrea acțiune să fie sigur că în televiziune o găsește. Spațiul acesta nu este pentru oameni statici. Mă surprindeam pe mine de multe ori de-a lungul acestor ani. Jobul nu era în Antenă, era acasă cu copiii. La muncă veneam de plăcere. Eh, asta se numește pasiune. La mine pasiunea asta este întreținută de oportunitatea de a fi creativ în zona asta, poate mai mult decât în alte domenii. Iar creativitatea este una dintre principalele trăsături care mă definesc.
3. Cum ai ajuns sǎ lucrezi ȋn televiziune?
Știi ce e bizar? Pe la 18 de ani uram știrile. Voiam să fac Medicina dar pe ultima sută de metri înainte de examen am virat-o brusc spre Teologie-Litere. Și cred că de aici a început totul. Am înființat la 20 de ani împreună cu prietenii mei prima Agenție Ortodoxă de Presă pe banii noștri. Și așa am început să dau cu nasul de ceea ce însemnat condeiul pentru știri. Încet, apetitul pentru știri a crescut și direcția fiind clară am ales să fac un curs TV drept specializare. Am ales Școala BBC de Televiziune care mi-a pus bazele profesiei pe care o am acum. Din acel punct, drumul a fost oarecum simplu. După o scurtă incursiune la Prima TV și TVR prin anii 1998, am ajuns pe final de 1999 la Antena 1. Legătura creată a fost atât de puternică, încât am rămas în trust până în ziua de azi.
4. Ce ar trebui sǎ stie un tânar care doreşte sǎ ȋşi ȋnceapǎ o carierǎ ȋn media? Care este marele secret?
Marele secret…să nu gândim pompos. Se leagă răspunsul meu de ceea ce aminteam mai devreme. Hai să o luăm logic. Pentru televiziune, care înseamnă comunicare pe mai mulți vectori, ai nevoie de mai multe calități. Vorbim despre sunet și imagine! Ceea ce înseamnă că pretendentul la un astfel de job, cel puțin pentru TV, trebuie să „dea bine pe sticlă”, în termeni de uz intern, să aibă o dicție impecabilă și o voce cât mai lucrată. Bine, dacă te uiți acum pe micile ecrane s-ar putea să găsești de multe ori contrariul. Noi vorbim acum de ceea ce este ideal. Apoi, principiile jurnalistice și etica pe care o înveți la școală sunt de bază pentru partea de redactare. Un jurnalist bun are condei, se asigură că știrea este verificată din mai multe surse și menține linia obiectivității. Știrea este un produs al unei persoane, trecută prin filtrul emoțional și rațional al acelei persoane, dar cu toate astea ea trebuie să fie un produs cât mai aproape de realitate așa cum presupunem că este ea percepută de majoritate. Ceea ce înseamnă că în mod real știrea este un produs subiectiv. Asta nu ar trebui să ne sperie. Tocmai conștientizarea acestui fapt face ca știrea finală să primească tușa de obiectivitate. Sunt prea abstractă?
5. Prezinţi zilnic stirile. Care este știrea care te-a bucurat cel mai mult să o redai?
În momentul prezent I am a talking head, cum se spune pe la noi la prezentatori sau, ca să-l citez pe Badea, da dom`le… sunt o prompteristă! Să decidă publicul de care, bună, mai puțin bună…. Am 17 ani de televiziune. Am pornit de la reporter de noapte și, cu multă ambiție și pasiune pentru profesia asta, am ajuns aici. Dar să știi că am ani de emisie la Antena 3 pe emisiuni și ediții speciale. Nu pot nominaliza o știre la care am săltat de bucurie că am difuzat-o. Toate știrile dintr-un jurnal sunt ca și copiii temporari ai mei. Trebuie bibilite, căutate pe o parte și pe alta pentru a scoate esența în lead-ul pe care-l citesc. Revin la creativitate. Jocul cu cuvintele, cu ideile…
6. Ce stire ţi-ar plăcea sǎ o prezinţi dar nu ai avut niciodatǎ ocazia sǎ o faci?
Uite la capitolul ăsta m-ai prins bine. Știri, dezbateri….nu doar știri, deci. Cred că mi-ar plăcea să avem în jurnale pe lângă politică mai multe știri despre viața reală. Asta se referă la problemele sociale, în mod special. Mai multă informație despre educație, sănătate, comercial și chiar agricultură. O agricultură mai cool nu-ți vorbește neapărat cum e să dai cu sapa sau să stai la coada vacii, ci despre un domeniu care înseamnă dezvoltare pe orizontală și verticală în social, despre a mânca românește și cât mai responsabil. Am un master in Agribussines și la un moment dat voi realiza printre altele și un astfel de format pe televiziune. Nu te așteptai, nu? Deunăzi, m-a întrebat un domn din Londra pe Facebook foarte contrariat. Cum să studiezi agribussines și să prezinți știrile, să fii la televizor!?? M-a făcut să zâmbesc. Probabil că din afară chiar sunt un specimen. Ceea ce mă bucură. Sufăr de efervescență, ce să fac!? Aşa cǎ vǎ aştept pe blogul meu de agrilife andreeastroe.ro
7. Care e cea mai mare gafǎ pe care ai facut-o ȋn direct?
Eh, numai cine nu muncește nu greșește! Nu? De ce să nu fie poliția, poluția? Sau de ce să nu spui „Sâmbătă liniștită în continuare!”, când de fapt este duminică? Să râdem, deci. Eu consider după atâția ani că respectul pentru telespectator transpare din modul în care te afișezi în fața camerei…de la coafură, ținută, poziție la pupitru, mimică, dicție, flirt cu camera…toate concură la a transmite acest mesaj: drag telespectator, sunt aici din respect pentru tine și pentru dreptul tău de a fi informat. Că în acest proces se poate întâmpla să-ți iasă din gură altceva decât sinapsele comandă, asta e o pură întîmplare. Revii asupra greșelii, corectezi cu un zâmbet complice cu telespectatorul în colțul gurii, și mergi mai departe. Firescul face obligatoriu parte din relația asta aproape conjugală, sau cel puțin de familie, cu camera.
8. Care sunt cele mai dificile situaţii de gestionat atunci când te afli ȋn direct?
Nimic nu e dificil dacă ai stapânire de sine. Intrarea în regimul de Breaking News are de-a face în primul rând fix cu acest lucru. Dacă în acele momente nu știi să-ți stapânești emoțiile, să le gestionezi, totul este compromis. Abia apoi devine important subiectul de ultimă oră pe care intri în Breaking News. Slavă Cerului că există Google! N-ai idee câte informații poți asimila într-un minut, 30 de secunde, cât ai la dispoziție, ba chiar și pe parcursul Breaking News-ului. Dar, asta ține de experiență și de exercițiul de a citi pe diagonală și de a extrage esența în criză de timp. Nu o poți face dacă intri in panică. Revin, deci, partea emotivă este ceea ce trebuie lucrată primordial.
Sursa foto: arhivǎ personalǎ.