De-a lungul acestui secol mai multe ideologii au modelat și continuǎ sǎ modeleze peisajul politic. Schimbǎrile, bune sau rele, pregǎtesc lumea ȋn care noi și copiii noștri vom trǎi ȋn secolul urmǎtor – un secol care de altfel se anunțǎ a fi mult mai complicat din punct de vedere politic decȃt secolul XX. Dar ȋnainte de a vorbi despre ideologii cred cǎ este util sǎ definesc conceptul de ideologie.

Ideologiile nu apar ȋn mod spontan, din senin. Ele sunt rezultatul unor evenimente istorice, ideologiile se formeazǎ și, mai ales, evolueazǎ ca rǎspuns la aceste schimbǎri. Rolul ideologiilor este acela de a direcționa și de a modela schimbǎrile sociale. Cu alte cuvinte ele sunt pline de dinamism, departe de a fi fixe și stabile. Noțiunea aceasta este invenția unui cǎrturar francez, Destutt de Tracy (1754-1836) care a folosit argumentul lui Locke ca punct de plecare. Conform gȃndirii lui Locke mintea umanǎ, la naștere, este ca tabula rasa. Adicǎ oamenii se nasc fǎrǎ idei sau cunoștințe, ȋnsǎ ȋn timp dobȃndim idei, fiecare idee fiind rezultatul experienței simțurilor noastre.DestuttTracy_a_230

Pentru unii ideologia apare ca ceva peiorativ, ȋnsǎ pentru alții ideologia oferǎ rǎspunsuri la o ȋntreagǎ serie de ȋntrebǎri: de ce existǎ rǎzboaiele? Cum se explicǎ diferențele economice ȋntre sǎraci și bogați? Care sunt efectele marilor crize economice sau cum ar putea fi ele evitate? Explicațiile ȋn ceea ce privește aceste preocupǎri sunt diferite, pentru cǎ ideologiile fiecǎrui partid sunt diferite. Fiecare ideologie promoveazǎ o serie de valori diferite, oferind o viziune diferitǎ asupra scenei politice. Ȋn decursul secolului XX apar mai multe versiuni ale democrației, versiuni care indicǎ legǎtura ȋntre idealul democratic și ideologie. Socialiștii, de exemplu, susțin cǎ egalitatea reprezintǎ conceptul cheie al democrației, ȋn genere egalitatea ȋn guvernare și societate. Ȋn viziunea lor banii sunt o sursǎ de putere, iar cei care sunt bogați au o influențǎ colosalǎ asupra celor sǎraci. Cei ce dețin importante resurse economice au un avantaj incontestabil: posibilitatea de a candida și de a cȃștiga alegerile, ȋn felul acesta putȃnd foarte ușor sǎ influențeze deciziile politice. Democrația este guvernarea poporului și asta ȋnseamnǎ cǎ fiecare trebuie sǎ aibǎ o influențǎ egalǎ ȋn guvernare. De altfel sloganul „un om, un vot” subliniazǎ foarte bine aceastǎ idee.

Liberaliștii, pe de altǎ parte, promoveazǎ valori precum dreptul la exprimare, libertatea religiei, libertatea presei, dreptul la proprietate privatǎ. Ideologia liberalǎ accentueazǎ libertatea individualǎ, deoarece ei considerǎ cǎ oamenii sunt capabili sǎ trǎiascǎ liberi. Liberalii doresc promovarea libertǎții fiecǎrui individ ȋn parte, nu libertatea unui grup anume ori a unei clase de indivizi. Din acest motiv ei promoveazǎ competiția, considerȃnd-o ca fiind o parte naturalǎ a condiției umane. Discriminarea bazatǎ pe sex, rasǎ sau religie contravine principiilor liberaliste, ȋn schimb se regǎsesc pe lista valorilor liberale: accesul liber la educație, combaterea corupției sau promovarea ideilor europene.

Atenția mea s-a oprit asupra democrației liberale și asupra democrației social-democratǎ, deoarece sunt precum niște inamici naturali. Așadar putem ȋnțelege mai ușor diferența dintre o viziune și alta, din moment ce nu sunt prea multe puncte care sǎ se intersecteze. În plus, aceste douǎ ideologii au fost, sunt și vor fi veșnic pe scena politică, fie că se aflǎ ȋn opoziție sau la putere.